InterIsule, Un viaghju in puesia da un’isula à l’altre

L'Alguer (Alghero)

L'Alguer (Alghero)

Casteddu (Cagliari)

Casteddu (Cagliari)

Catania

Catania

UN PRUGETTU ANZIANU (ANNI 1990)

     Sò parechji anni ch’ellu si parla assai di e relazione trà e regione mediterranee. Ci vole à ralegrà si ne. Hè più chè ghjusta chì durante tanti anni issi lochi è isse culture anu fattu cum’è s’elli ùn si fussinu mai cunnisciuti nè frequentati. Sinu à scurdà si chì a vicinanza era durata seculi è seculi. Di fatti, creatu i Stati muderni, fù rotta l’antica cuntinuità trà terre, scambii di ropa, d’idee è di culture. È da tandu i populi vicini scumbattianu cù altri capatoghji chè di circà à assigurà e sumiglie anziane. In quantu à l’individui, a so vita misurata à palmi di decennii ùn li purghjia a memoria di issi tempi landani. Ci volse à sente mette in ballu l’idea di custruzzione supranaziunale, di circulazione più faciule è più libera in Europa da vede riprincipià a cerca di e sumiglie. Trà ghjente di u Mediterraniu, ùn si pò dì ch’è no ci pratichemu assai oghje, ma dice chì l’intenzione oramai ci hè. I discorsi ùn mancanu è qualchì prugettu nasce ancu ogni tantu.

     Trà Baleare, Corsica è Sardegna, in più di l’accordi sugellati cù l’accunsentu europeu, hè crisciuta pianu pianu l’idea di una cumunutà di cultura è di interessu da fà valè in u guatru generale di l’Europa. Ùn hè ancu prugettu solidu, ma l’urientazione ci hè parsa bona à quelli di u Centru Culturale ed avemu messu à tesse qualchì filu da favurizà un barattu literariu è culturale. Hè cusì chì in u 1997 a nostra Biennale di Prosa literaria si hè allargata da Sardegna à Baleare (cù a publicazione di Scunfini in u 1998). Hè dinò cusì ch’ellu si hè purtatu u prugettu pueticu d’intertraduzzione Interisule (1997). Isse azzione anu avutu l’accunsentu è l’aiutu di a Cumissione Europea (DG XXII Educazione Furmazione è Giuventu, DGX Azzione culturale) è di i servizii di a Cullettività Territuriale di a Corsica è di u Ministeru di a Cultura (DRAC di a Corsica).
      Ùn hè cosa sfaticata di accoglie ghjente per sopra à e fruntiere è di permette di travaglià inseme. Simu fieri di avè ci la fatta. Quelli chì ci anu rispostu ed aiutatu sò diventati amichi : ci dà piacè è fiatu da risicundà !

L'AZZIONE CUNTINUA

       Eranu tanti anni fà, più di dece passati. Oghje si sò cuntinuate e relazione, è po ancu diventate più regulare. Tandu hè capita ch'ella hè robba menu spettaculare è più fundia. I cuntatti sò di travagliu, di arte è di amicizia. Si và da l'infurmale à u furmale senza tricà nè perde tempu. Si hè sparta l'aghja di a cuuperazione è e so realizazione in campu pueticu cum'è à l'iniziu, ma ancu di teatru, di scrittura rumanzesca è varie creazione.