Versione :

Ducumentu
Cefalù

CEFALÙ-Cattedrale

CEFALÙ-Cattedrale

CEFALÙ

 

Una cansata in Cefalù ci vole. Hè inciuttata à u pede di una rocca calcare chì pare ch’ella avessi da cascà li à dossu ad ogni stonda. Tene a para di a catedrale di Monreale. Alzata in u 1130 da u rè Rugeru II, a catedrale di Cefalù ti hà una facciata cun duie torre è trè nave cun l’arcature chjose à usu arabu. Rugeru ci messe a sede di a chjesa di statu. A catedrale hè stata custruita nantu à e ruine di un tempiu. A nave centrale hè arriciata cun culonne rumane chì tenenu archi rumanichi. E musaiche di e volte bizantine sò trà l’opere di arte più anziane cumandate da i Nurmandi. U Cristu Pantocratore spicca nantu à l’ori di l’abside.

Vicinu à a catedrale ci sò i resti di un chjosu à culonne ghjumelle.

A Madonna, scurtata da l’arcanghjuli è l’apostuli, si face vede in u coru rialzatu. Si rimarca sempre a vistia di l’affresche di l’epica arabonurmanda nantu à a suffitta, è po sottu, i sacrifonti nurmandi duv’elli montanu a guardia dui leopardi, segni di a dinastia fundata da Rugeru di Hauteville è po, à manu dritta, un crucifissu splendidu di u XIV seculu.

A vista parte da a piazza di u Duomo, chjappa trà un seminariu di a Rinnascita, u Corso, è un palazzu urnatu à portichi, è si stende da a catedrale, sottu à a rocca à piccu, sinu à e furtificazione. Un’arretta à u Caffè Duomo, nantu à a piazza ci stà bè.

In u quartieru di a Marina, tipicu cù a so architettura muresca, ci stanu pè u più piscatori ghjunti da l’Africa di u Nordu. Cinema Paradiso, u bellu filmu cumuvente è pueticu, l’anu giratu quì. À l’ueste di u Corso Ruggero si sparghje un catastu di strette cun di quandu in quandu, un casale Rinnascita. Balconi gotichi aprenu sopra à corte interne è un guadellu corre sottu terra per un hammam à u pede di una scala à lumaca.

Longu à a via Porto Salvo ci sò ghjesucce misere è butteie di l’artisgiani. Di estate hè una trappula pè i turisti. A Porta Pescare, trà l’ultime medievale porte ch’omu hà lacatu sane, guarda una piazza chjosa trà casaloni..

Da a piazza di u Duomo, si fala dirittu à fian’ di u poghju sinu à u museu Mandralisca, chì si chjama cusì per via di u primu deputatu di a cità in u 1861. Ci sò parechji ritratti di madonne è po u magnificu Ritrattu di unu di Antonello di Messina. Prima di esse quì, issa pittura era ind’è un speziale, in l’isuli di Lipari. Un impiicatu di a farmacia ùn ne pudia più di vede l’aria sarcastica di issu ritrattu è à l’ultimu li crepò l’ochji.

A citadella hè a cità medievale, d’origine araba. Dopu a cunquesta nurmanda in u 1063, a pupulazione si hè tramutata quaiò vicinu à u portu. Ci si ghjunghje pè u vicolo Saraceni, un chjassu chì corre pè u pinetu sinu à e rocche da duve si vede per sopra à i tetti rossi scuru. U chjassu cuntinua sinu à unepoche vistiche archeulogiche. U tempiu di Diana fù alzata nantu à e ruine di un altare megaliticu in l’onore di un diu marinu.

 

I monti di Madonia

Quì ùn hè micca cum’è in u restu di a Sicilia chì hà patutu a defurestazione. Inghjò crescenu l’amanduli, l’alivi è i nucelluli. Più insù sò fai, lecce, castagni è carogni è po ghjinepari è lustinchi. In Piano Cervi è u monte San Salvadore correnu acquidotti è ghjargali. Cù u legnu di i ghjallichi di Nebrodi anu fattu a tempiata di a catedrale di Monreale. In i scorni più scantati si trova sempre lupi, acule è gattivolpe.

Aldilà di Cefalù, dopu à l’alivetu vene u pinetu è si ghjunghje in Isnello, una piccula cità cù e ruine di u so castellu bizantinu postu in cima à una rocca altissima. Castelbuono dinù hà un castellu medievale maiò. In Castelbuono a chjesa di a Matrice Vecchia, di u XV seculu ti hà un porticu goticu catalanu è una critta urnata di pitture gotiche.

A cità di Gangi, inalpellata in cima di u monte Marone à più di 1000 metri si agrotta sottu à una torre ruinata.

Petralia Soprana hè un paisone postu nantu à un puntale. A cappella di Maria di Loreto, nantu à a piazza del Popolo, hè stata alzata nantu à un’anziana muschea. Un andatu cupertu porta sinu à un belvedere cù un panorama propiu di quelli…

À mezu à un catastu di strette è carrughji, si trovanu e belle case cù i so balconi roccocò o barocchi è duie torre.

3 chm più luntanu eccu u paese di Petralia Sottana, azzingatu à fiancu di un pughjale cun l’arburi. Issa vechja citadella nurmanda ti hà trè chjese, una rumanica, l’altra gotica è po un’altra barocca.

A strada chì và ver’di Polizzi Generoso passa rente à parechje masserie. Isse case feudale furtificate pudianu resiste contru à l’invasione arabe. A spezialità lucale hè a pasta cu l'asparaci: vi accunsente un bellu piattu prima di un girettu in u lucale.