Versione :

Ducumentu
Un mondu arabonurmandu - Al Idrisi

AL IDRISI (1099-1166) Nota biugrafica

 

 Abu Abdallah Muhammad Ibn Muhammad Ibn Abdallah Ibn Idris al-Qurtubi al-Hasani, eccu u so nome sanu. Nacque in Ceuta (oghje hè in Spagna) in u 1099 è studiò in Corduva. Viaghjò assai pè i so studii è si stabilì à a corte nurmanda di Palermo. Ùn si sà propiu a data ch’ellu hè mortu: per certi hè 1166 è 1180 per altri.

 

E nutizie biugrafiche nantu à Al Idrisi sò scarse per via chì i biografi arabi u consideravanu un rinnegato postu ch’ellu era assuciatu cù a corte di un rè cristianu è ch’ellu scrivia per ellu. Ùn si sà perchè esattamente si era avvicinatu à a corte di Rugeru II. 

U più di u so travagliu hè statu in e piante officinali, studiate in parechji libri di soiu sopra à tuttu in u Kitab al-Jami-li-Sifat Ashtat al-Nabatat. 

Studiò tutta a literatura esistente nantu à e piante officinali è ne cuncluse chì fattu fine, dapoi i Grechi ùn si era aghjuntu tante cose. Allora fece cullezzione è ne cunsignò i dati in libri di butanica, cun un’attenzione particulare à i puteri medicinali.  

Grazie à ellu un gran numeru di piante diventò dispunibile pè e pratiche mediche. Hà datu u nome di e piante officinali in sei lingue: Siriacu, Grecu, Persianu, Hindi, Latinu è Berberu.

 

Custruì un planisferu d’argentu per u rè Rugeru II, è discrisse u mondu in u Al-Kitab al-Rujari, vole dì “u libru di Rugeru”: ci ritruvemu a descrizione di Matera. U libru hà ancu un altru titulu : Nuzhat al-Mushtaq fi Ikhtiraq al-Afaq, vole dì “A gioia di quellu chì vole viaghjà pè u mondu”. Si pò dì ch’ellu hè praticamente un’enciclopedia geugrafica di u tempu cù infurmazione nantu à l’Africa, l’Asia è l’Europa.

 

Al Idrisi scrisse dopu un’altra opera enciclupedica nantu à a geugrafia, più grande chè a prima : Rawd-Unnas wa-Nuzhat al-Nafs vole dì “u piacè di l’omi è a gioia di l’ anime”.

 

Oltre chè di butanica è geugrafia, Al Idrisi si occupò ancu di fauna, zoologia ed aspetti terapeutichi. E so opere funu subitu tradotte in latinu è sopra à tuttu i so libri di geugrafia stetenu famosi per molti seculi, in Oriente è dinù in Occidente.

 

Fonte : www.sassiweb.it/bioidrisi/