Versione :

Ducumentu
Palermu scontru di culture

Federico II  Tomba

Federico II Tomba

PALERMA ARABONURMANDA,
da a cità mancante à a cità mitica.

U tarmine « arabonurmanda » pò fà pinsà à una umugeneità chì ùn hè mancu à pena cusì sicura.

L’Arabomusulmani a facenu soia in lu 831 sinu à a ghjunta di i Nurmandi in lu 1071. Sò poche e lascite archiulogiche di a Palerma islamica.

Di a palerma nurmanda, ancu s’elli eranu pochi l’immigranti nurmandi à u XIIesimu seculu, ne ferma à pena di più. Sò i munumenti di issa epica chì sò detti arabonurmandi. Di modu paradussale, A Palerma araba ùn si vede micca, invece chì a Palerma nurmanda mette in risaltu l’elementu islamicu. Intarprità e rilazione trà e diffarente tradizione culturale è difinì a cuncipitura ch’omu t’hà d’inghjuna custituiscenu a prima difficultà.

U qualificativu « arabonurmanda » manda à caternu l’arricata bizantina o greca è a tradizione cristiana urientale.

A Palerma islamica : si ne sà pocu. Omu si arremba sopra à tuttu nantu à i scritti di dui giugrafi di u Xesimu seculu. Dopu ci vole à aspittà dui seculi è i testi di un antru giugrafu. Dopu l’infurmazione sò poche o smarrite. Cù i dati ch’è no t’avemu, Palerma pare islamizata è arabizata assai.

A Palerma sottu à a duminazione nurmanda : un crucivia culturale ?

E linee maiò di a cità ùn cambianu, ma l’inseme di a cità si trasforma. A prima mudifica si face à livellu di a tupunimia. A muschea torna catidrale. Po custruzzione nove nascenu. Sò i munumenti detti oghje arabonurmandi. Si pò sfarinzià dui piriudi impurtanti : u regnu di Ruggeru II è quelli di i dui Guglielmu.

I rè latini di Sicilia acconcianu di modu cuscente simbuli piglati à a cultura islamica. A tupunimia si mantene in parte, ciò chì mostra chì a pupulazione di Palerma hè di modu magiuritariu arabofona almenu sinu à a fine di u XIIesimu seculu.

Issu passu storicu deve esse capitu sottu à un angulu archiulogicu è storicu è micca solu culturale.