Versione :

Ducumentu
L'imaghjina lebbia

04 Palermo-San Giovanni dei Lebbrosi3

04 Palermo-San Giovanni dei Lebbrosi3

Pà l'architettu Teresa La Rocca, Palermu rendi parichji imaghjini, puetichi o cunvinuti, chì si mischiani è si rispondini.

Panormos, Aziz, Felicissima...

Noma quant’è imaghjini chì evocani è traducini a cità in u tempu. Superlativi chì stantarani a so billezza in un misteru difinitivu.

 

Si chjamò Panormos : « tuttu portu ». Da a fundazioni finu à u principiu di u dicessittesimu seculu, a cità si sviluppa longu à un assu tesu trà u mari è una sarra di muntagni chì a inchjirchja. In u issu piriudu, u prulungamentu è a cunsulidazioni di l’assu – chjamatu Cassaro – com’è elementu dirittori è giniratori di a forma urbana currispondini à u intarramentu prugrissivu è naturali di u portu. Hè à u ghjiru di stu assu ch’idda si urganizighja a vita civili è a difesa. L’arabi in l’annu milli spiazzani u centru di u puteri in l’est di u portu è custruiscini a furtarezza al hâlisah. À u quindicesimu seculu, a nubiltà siciliana upponi à l’antagunisimu di u Cassaro a tracciata di un assu novu raprisintativu – via Alloro- in a stessa dirizzioni mari/muntagni, trà a furtarezza araba è u strittonu principali.

         À u principiu di u dicessittisimu seculu, a tracciata di un assu urtugunali à mezu à u  Cassaro, da i Spagnoli hè una trasfurmazioni radicali, chì t’avarà cunsiquenzi maiori à nantu à a cità à vena. U crucivia, chjamatu ‘tiatru di u soli’, diventa u centru di a cità è ancu a so imaghjina raprisintativa, u so simbulu. A cità cuntimpurana, incù i so trasfurmazioni, i so bisogna novi palisati à a salvatica, u piccatu di l’archiulugia di u mudernu, i so figuri novi riali è pussibuli, appariscini com’è una ruvina.

         Palermu, cità di u mari. U mari si vedi sempri, ancu da cimi alluntanati. Quiddu chì sbarca da u mari ricunnosci a cità à cupuli di u  Teatro Massimo, di u campanili di San Domenico, à a Casalta, à a facciata di Santa Teresa à a Kalsa.