Vis Cosmica

Di quandu in quandu sò Ghjudeiu
Ghjudeiu di l’Esodu è Ghjudeiu di u Ritornu
M’anu fattu sappiente in le Meriche
Sò butticaghju ghjudeiu in lu vintesimu circondu di Pariggi
E me unghje sò fìrmate in li muri bianchi di calcina
È u sangue di le me manu
Sò u Ghjudeiu vivu è tistimone annantu à a tarra di l’omi
Hè isciuta a me sterpa quand’ellu nascia u mondu è in la sfiacculata di u frattempu
M’anu chjamatu à quandu Diu à quandu cane
À quandu Omu
Ma lu me pettu hè tabernaculu fidu ci tengu un sognu vechju
U sognu vechju di i mei

Via

Cità crude è donne strane fochi spenti amichi ingrati
filastrocca è caimena di tanti ghjorni passati
cità donne d’una volta è cumpagni sminticati

cum’è chjudata à ribattò
è pà lu sempre in mè sepolta
a zitillona d’una volta
chì fece soffre è si ne andò
ind’un sognu sempre rivolta

 

cità quella indiavulata pien’ di fole è di canzone
è quill’altra chì brusgiava è di sole è di passione
oghje sò cennare sparte par carrughji senza nome

FRANCHI Ghjuvan' Ghjaseppu

Amicizia

A mea a fruntiera hè sulcu nantu à u mari
U frisgiu biancu di u battellu pellegrinu
Duva sfughji u viaghjadori amurosu
Sò l’altru è l’altrù

Da neru à biancu a mea a fruntiera
movi è s’accorda com’è ghjorn’è notti
È sfughji sutt’à u sguardu di i pittori aggrancati
Sò l’armunia di u cuntrastu

A mea a fruntiera hè u to passu nantu à a tarra
A stampa ch’è tù lasci
È chì sfughji ad ogni piuvita nova
Sò u passa è veni

Algeriana

Taci in cori li to pienti
Sfida di l’Orienti
È mori
Di l’ori
Pruibiti
Rinvivisci
Da i spisci
Di sangui rapitu
Donna solu donna
In issa tarra chì t’inganna
Algeriana

Taci in pientu lu to cori
Solu un velu hè l’onori ?
È cali
Senz’ali
È pocu pratesi
È t’alzi
Chì falzu
Hè u boia di u to paesi
Chì ti scanna
In issa tarra di cundanna
Algeriana

DI MEGLIO Alanu

Parolle à pezzi

Stu paese
In mare ùn finisce
Ne cunnoscu
Chì l’anu in corpu
Ferita chì ùn si sarra
Frizzura accesa
Chì tuttu u sale di l’acqua
Ùn pò guarrisce.

Daretu à u vetru
U vetru di u distinu
Ci semu
Cù a nostra vita proibita
È fighjulemu
Ciò ch’è no’ puriamu esse
S’ellu si sciappava stu vetru
Da e nostre mane
À noi rese.

U to pane
Sè andatu à manghjallu in altrò
Pane sudatu
in lochi stragneri
Ma cumu hè ch’ella ùn s’hè spenta

A fame
A fame di u to locu
A fame d’esse tù.

CARLOTTI Flavia

Versione :
Uriginale

Par chance

Par chance
je dispose d'un stylo
d'une feuille de papier
qui soulage
l'attente lourde,
sinon…
je me rongerais
les ongles
et donnerais un coup de pied rageur
aux fourmis
qui commencent à grimper à mes jambes.

Versione :
Uriginale

Viens nu

Viens nu
que j'habille
ton corps
que mon imagination t'a emprunté

Pages