MORETTI Sonia

Sonia Moretti est professeur certifiée de langue et culture corses et enseigne à Bastia. Originaire de Lentu, elle est née à Ajaccio en 1976.

 

Très tôt, elle affirme des dispositions pour la langue corse (Prix Andria Fazi en 1994) qu’elle utilise pour ses poèmes. Elle étonnera le professeur Jacques Thiers lorsqu’elle participera lors de ses premières années d’études aux ateliers d’écriture du Centre culturel universitaire.

Tandu l’omi

Tandu l’omi s’arrughjavanu.
À passi abbiadati maghjincavanu e cunfine.
À mani baldanzose impitravanu sonnii.
È l’ochji ammannillati adurnavanu l’aghje.
San Martinu !
Tandu frumbavanu e voce.
Strapazzi di u ventu, acri suspiri
lamenti !
Nanna di u zitellu, chjuchjulimi d’acelli
paghjelle !
Celu alliculatu pè cori appicciulati
è dalli à i serinati !
Sacri versi.
Gloria à u Supranu !
Degne sequie à l’appaghjatu umanu.

 

CANTU !
Cantu colmu, appatriatu,
scama ardente è di l’orbe u fiatu.

 

MASSIANI Santu

Surella

Cum’è tè sò di quelle
Chì ne vanu à l’attrachju
Ad abraccià le stelle
Puru à celu spachju ;
À l’ora chì mi smachju
Per piglià le chjappelle
Di primure ribelle
È stampà l’armunia
In l’anima una cria
Di silenzi sulleni,
Cù a notte annannata
Da li venti sereni
Surella mea amata.

Mira

Mira, Veranu spampaneghja
Sottu à li celi matuttini;
Senti sbuccià le so canzone
In la notte chì viculeghja...

È lu to marosulu in core
Cù lu so stranu rutulime
Sfiora la sponda per cuntà
Quella fola ch’ùn vole more...

Intricciati sò li camini
Ma voltanu tutti à l’agnone
Chì a to machja ti trascini...

È tramezu à lu petrichime
Cù lu to ritornu à spuntà,
E viole seranu prime !

GATTACECA Patrizia

Di L’Acquatella, dopu i studii in Bastia è in Ecchisi hà ottenutu a maestria di lingua è literatura taliana. Direttrice di Centru Suciale è animatrice in parechje discipline di cumunicazione, hà passatu u CAPES di corsu ed hè oghje prufessora di Lingua è Cultura Corsa.
Patrizia hè stata trà e prime alleve di i corsi di lingua corsa di l’anni 1975. Subitu subitu si hè fatta rimarcà da e so qualità di equilibriu, d’armunia trà a cultura corsa di a tradizione è una ricerca cuntinua di mudernità creativa.

À a sbunurata

A valle s’hè croscia
Di bazza calata
A notte s’hà lasciatu
Quì è culà duie ombre
Sott’à i castagni insunnuliti
A machja ùn parla ancu
È u celu s’hè grisgiu
A mio stradella ciotta è passa

Longu à fiume diciulone
È leva ogni vistica
È muschi zitellini
Una tintenna persa
Trinneca qualchì tirlu
Sottu à a filetta azeza
È v’anscia in faccia una aria
Chì parturisce fole :
Stamane mi ne vò
Ad aspettà u sole...

Paghjella

Paghjella chì ne veni
da l’Oriente eternu
nata quale hè chì sà
da chì lettu maternu
arrembatu à chì voce
o nantu à chì quaternu
da fà lu cantu altieru
è liatu è fraternu

Paghjella chì viaghji
è ne franchi frontiere
di lochi assulanati
è di terre primiere
di paesi landani
è di centu manere
di piaghje à vista d’ochju
è di muntagne fiere

Isula idea

Isula idea di la mio alba
Rosula altea è la vitalba
Fiore chì sbuccia è chì ci chjama
Fiore chì s’apre è dà la brama
Isula

Isula radica di a mio vita
Rispiru d’una acqua salita
Basgiu lampatu da i zitelli
Basgiu cascatu da i battelli
Isula

Isula idea di u viaghju
Di l’odissea ch’eo feraghju
Mandile spartu di li mio sogni
Mandile crosciu ùn ti vergogni
Isula

Isula celu tintu di sole
Ancu quandi un nulu dole
Chì a frasca s’alza è ci balla
Cum’è un penseru di farfalla
Isula

FUSINA Ghjacumu

FUSINA Ghjacumu

FUSINA Ghjacumu

Natu in u 1940 in l'Ortale d'Alisgiani. Dopu travagliatu parechji anni in Parigi duv'ellu dete di manu à e prime mosse di Rigiru è tante altre publicazione, hè oghje prufessore d'Università (literatura è scenze di l'educazione) à l'Università di Corsica. L'opera hè ricca è varia, bella significativa di ciò ch'ella pò pruduce una lingua, puru minurizata tanti anni, s'è cultivata da una persunalità ricca è sensibule assai. À cantu à tanti testi scritti da esse messi in musica nutemu st'opere principale publicate in lingua corsa :

Pages