Conversazioni

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

Inquisizioni

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

Versione :
Uriginale

Mariposa, la farfalla meccanica

di Giancarlo Biffi

Voir le texte original de Giancarlo Biffi

con il contributo di Mauro Mou e Silvestro Ziccardi

Chiodino
Callè
Rocco
Ricco signore
Presentatore
Giovanni l'elettricista

Un cantiere di lavoro, chiuso su tre lati da lamiere. Ai lati delle pareti di metallo vi sono due aperture da dove entrano ed escono gli attori.

Versione :
Uriginale

Mariposa, la farfalla meccanica

In un tempo tanto vicino da sfiorarci le spalle, quando i sentieri portavano alle cime che toccano il cielo e le farfalle parlavano agli uomini; aldilà dei boschi, dopo i binari della ferrovia, poco dietro le sponde del lago, sull’altopiano delle terre di confine, prima della grandi torri metalliche, viveva una farfalla con il corpo di fanciulla, il suo nome era Mariposa.
Però in quella terra, a quel tempo, si era smesso di sognare, i sogni erano stati rubati da un ricco signore che imponeva la sua legge.

BIFFI Giancarlo

Giancarlo BIFFI di ceppu vene da Brescia. Si hè integratu in Sardegna. Hè regista, attore è dramaturgu. Cullaburatore di u giurnale “Il Sardegna” è di a rivista “Libertaria”. Hà fattu una tesa nantu à u teatru sardu à u DAMS in Bologna. Hè cofundatore di u gruppu Cada die Teatro, dopu praticatu l’Ista di Volterra diretta da Eugenio Barba.

Resucontu di a visita di Antoni Arca di u 2001

Scontri di 01.04.2001

Ultimamente, in u quatru di e so cunferenze misinche cù scrittori di u Mediterraneu, u Centru Culturale Universitariu hà ricevutu à Antoni ARCA, pueta, prusatore è militante culturale di Sardegna. Arca hà datu una cunferenza à l’Università di Corti è rispostu à e dumande di parechji giovani cucolti custì per l’occasione.

Murales

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

Versione :
Uriginale

U medicu stranieru

U medicu stranieru

U medicu stranieru

U medicu stranieru

U medicu stranieru

U medicu stranieru

U medicu stranieru

Altru mutivu di sottulineà a presenza di Antoni ARCA : a pezza “ U Medicu stranieru ” rapresentata à u Teatru di Furiani u 12 di aprile scorsu, dopu à una residenza teatru chì hè stata urganizata da l’Associu corsu di l’IITM, u CCU, a cumpagnia U Teatrinu è a Municipalità di Furiani.

LITERATURA E SUCETA: Etat / identités : de la culture du conflit à la culture du projet

Dumenica Verdoni
PR.Anthropologie
Università di Corsica

Si andi luntanu

Si andi luntanu arrégami
un fiori o un pegnu ;
una curiosidai.
Arregami un frueddu di lotu,
un’ischéggia di mari
da undì chisthu ghiacceggia,
una tezza piumada di lu Titicaca,
una penna d’indianu véru,
un iduru africanu ;
lu piffidiósu papabaru d’Urienti
o la gummósa lagrima
di l’Hevea amazzoniga.
S’andi luntanu contami
di la frinisìa di curòri
Chi allùma
l’ascetighi aurori boreari,
di li càburi chi hani a lacana
li venti e lu nudda;
contami di li genti
Chi animeggiani di fadiga lu mondu

Pages