
POZZOLINI Alberto

POZZOLINI Alberto
cù a cumpagnia I stroncheghjetta :
Valérie Alègre (Marylin)
Marie-Noëlle Argenti (Ophélie)
Evelyne Fremin (A maccarella)
Filippu Guerrini (Orsu)
Charly Martinetti (Sciarlì)
Antonu Mela (U scinografu)
Nathalie Micaelli (Amazone)
Paule Orel (Faustina)
Larenzu Pietri (Monsieur Larenzu)
Marie-Françoise Villard (Regina)
Scrittu Da Paulu Desanti & Filippu Guerrini
ATTU UNU
La poursuite est une adaptation pour la scène de la nouvelle en langue corse "A Tumbera" de G.M.Comiti.
Elle est préparée par l'association théâtrale "Hè tempu d'arte" et les ateliers du CCU: Mise en scène (J.P.Giudicelli), Théâtre étudiant (T.Casalonga), Ecriture dramatique (G.Thiers). Le département "Arts du spectacle" a intégré cette action dans son programme pédagogique 2000-2001.
Scène 1.

I premiati 2004

Maria FERRANTI

Ghjuvan' Luigi Moracchini

I premiati 2004
L’Assemblea di Corsica hà urgnizatu a premiazione di l’annu 2003-2004.
Pè u PREMIU IN LINGUA FRANCESE sò state rimarcate è distinte Marie FERRANTI è Dumenica VERDONI
Pè u PREMIU IN LINGUA CORSA sò stati scelti Carlu CASTELLANI è Ghjuvan Luigi MORACCHINI
A ghjuria è u so presidente Marie-Jean VINCIGUERRA anu dinù attribuitu un accennu particulare pè i libretti di ARCUBALENU scritti da Arnestu PAPI è illustrati da Lucia THIERS.
À l’iniziativa di a capi diretrice di a rivista Bonanova è di u centru culturale una cunferenza di Paulu Filippi, prufessore di sociulinguistica, scrittore, spezialistu di a literatura corsa, s’hè tinuta pocu fà in l’amphi di dirittu in Corti, à nantu à u tema di a literatura corsa.
Eranu prisenti studienti di studii corsi, lettere muderne, scenze di u linguaghju, è altri , scrittori , universitarii, insignanti, editore, è persunale di l’università.
Traduzzione di Costanza FERRINI
Curria à a scimesca, spatanscendu sutt’à a sciappittana, cù u pientu chì l’amuzzaia u fiatu. Curria lampendu in daretu di quandu in quandu un isguardu spavintatu da fighjulà s’iddi erani luntanu. U tarrori l’inturcinaia i stintini è tramezu à i so singhjozzi sintia i mughji chì s’avvicinaiani è chì s’ingunfiaiani. Ùn sapia mancu più induva scappà chì u spaziu davanti à idda si stringhjia in modu stranu. È li si stringhjia ancu u cori in pettu da l’affannu, è a cannedda asciutta a suffucaia, è u sali di u sudori chì li spisciulaia à l’ingrossu li brusgiaia l’ochji inciaparati.