Message d'erreur

  • Notice : Undefined offset: 0 dans _getNidParent() (ligne 120 dans /home/users5/i/interromania/www/sites/all/modules/interRomania/ir_exercices/templates/theme.inc).
  • Notice : Trying to get property of non-object dans _getNidParent() (ligne 120 dans /home/users5/i/interromania/www/sites/all/modules/interRomania/ir_exercices/templates/theme.inc).

Ducumentu
Maò, britanica per centu anni

L’Inghilterra ebbe Gibraltar è Minorca dopu à a Guerra di Successione di Spagna trà i Burboni è Hasbourg. Cusì Minorca si firmò britanica quasi sempre trà u 1708 è u 1802 è pè l’Inglesi sarà un puntu strategicu in a Vasca Mediterranea è firmerà stampata in tutta a regione di Maò.

Per l’isula, a prima tappa di issa occupazione insoma fù benefica pè u prugressu è a prusperità.

In u 1722 Maò fù capitale di l’isula è u portu più praticatu in u Mediterraneu. Si sviluppò a rete stradale, ci si fece u primu ospidale britanicu, si mudernizò u sfruttamentu agriculu (sopra à tuttu fendu vene nove razze di vaccine è di pecure) è fù suppressa l’influenza di l’Inquisizione.

 

Ma subitu ghjuntu u secondu guvernatore, a pupulazione messe à pate di u monopoliu britanicu di u cumerciu è turnò assai povera.

Dopu litiche è cunflittu cù a pupulazione minurchina Londra si fece più dolce: tandu fù fatta a prima chjesa catolica sottu occupazione britanica è aprinu parechje scole pè i Minurchini più poveri.

 

Sottu à i Francesi ci funu parechje epidemie di Malaria (1756-1763, fine di a Guerra di Sette Anni).

Vultati ind’è l’isula, l’Inglesi ripiglionu a so pulitica di sfruttamentu è pruvonu ad arradicà ci a religione anglicana.

I Minurchini si avvicinonu ancu di più cù a Spagna è a Chjesa catolica. Dopu cù a Pace d’Amiens Minorca diventò spagnola. ( In Maò, a chjesa Santa Maria hè simbulu di a resistenza contru à l’occupante).