Versione :
Uriginale

Culà, era a vita...

Era quessa a voce bella di u nostru amicu Paulu...

L’omu in bilusa bianca parlava in sussuru :
- « Allora , mi dite ch’è vo sete di Lisolella ? Ah, chì bellu paese ! »
L’omu in biancu s’asciuvava u fronti, era un caldamaghjoni ch’ùn si sapia comu tenasi.
Eddu cuntinuava :
- « Aghju cunnusciutu a me moglia à a festa patrunale di issu paese. Ne tengu un dolce ricordu . »
Cuminciava à rompa mi i stacchi.
Ùn aviu tempu, oghji, di primurammi di a soia a vita, sarà stata fatta di studii riisciuti, di sciali, di soldi è di passatempi.

ZARZELLI Paulu

Versione :
Uriginale

TONY BAR: GHJORNI DI VERANU

D’orizonte, innò ùn si pò parlà d’orizonte. Di celu è di muntagne sì : a valle di Seneca si compie frà celu è muntagne, è piatta u mare orientale. D. à sà chì u mare si pò vede francatu a Bocca à Santa Lucia, è puru u mare ùn hè mai statu a so voglia.

Versione :
Uriginale

DA DARETU A U PURTELLU

Veni o bella, affaccati al balcone...

OTTAVI Pasquale

Versione :
Uriginale

Una discursata in paradisu

In quella dumenica d’aostu, u celu paria accesu da i sullioni. U sole chì piumbava sopra à a cunfina lampava stili di focu. Dipoi chì e piume lucendule di l’albore avianu spiriatu versu a foce, l’omu caminava. Ci vole à dì chì issu ghjornu era per ellu sulenne : almenu una volta à l’annu si dava per missione di girà a piaghja è di rende contu à quelli di i so tempi chì oghje ùn eranu più, di u statu di e so loche. Ma da un annu à l’altru l’affare andava pighjurendu è a vista di a campagna era un veru scumpientu.

ORLIAC Ghjuvan' Petru

Versione :
Uriginale

A finestra di u scrittore

Chjosu u libru Lisandru dà un’allisciata à a cuprendula di coghju caravunata.
L'alloca trà dui vulumi impulverati nantu à i parastasgi ghjembi da u pesu, è asciuva a so penna prima di tuppà a scatuletta piena à inchjostru. Hè notte pagna.
Una notte chì empie e duie pezze à u terzu pianu d’un ottellu miseru di Parigi : u portu, a cuccagna di Lisandru.

Versione :
Uriginale

L’ingannu

Ùn si sà esattamenti i cundizioni chì pirmissini à Ghjan Teramu Fabiani d’acquistà u ducumentu stampatu oghji quì. Mortu in l’annu 1994, si sà quantu l’editori calvesu bugugnava à spanticà i fonti soii. Comu voglia fussi, issi pagini funi trovi in u so scagnu, à mezu à parechji altri scartafacciuli.
U scrittu si prasintava sottu à a forma di cinqui fogli in 29,5 x 21, stampittati à nantu à Word 6.0. Era assistatu d’uni pochi di currizzioni manuscritti.

Versione :
Uriginale

La primavera

i la tardor dels llibres

Qualsevol llibreteria que es consideri de qualitat, ha de disposar d’una ampla i variada secció de liibres per als més petits. Aser possible independent de la dels grans. Això sols es dona quan es disposa de molts de metres de llibreria. Si per altra banda els llibres no hi caben i s’han d’amuntegar ; comença el perill. I el perill real és a la tardor i més tard a la primavera, per Sant Jordi.

Pages