LINGUA E SUCETA: Les langues polynomiques

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

Versione :
Uriginale

LINGUA E SUCETA: Spiculere

Cette rubrique s'adresse avant tout aux étudiants de l'Université de Corse Pascal Paoli en Etudes Corses (2e année et licence) qui suivent les enseignements d'Histoire de la langue et de Morphosyntaxe) dont nous avons la responsabilité (1999-2000).

Versione :
Uriginale

LINGUA E SUCETA: A fabbrica di a norma

Pulitica linguistica è pianificazione

Generalità

Versione :
Uriginale

S'arrosa e s'arrosu

Fole fatte da scola elementaria di Gergei (Sardegna)

Chiara Sulis e Mauro Lecca ant iscritu is contus
Maria Carta ant pintau su libureddu
Classi 4a - Scola elementaria de Gergei
Gergei, mesi di ladàmini de su 1999

Concordau in su laboratoriu de informatica
de Scola Elementaria

S'arrosa e s'arrosu

Un' arrosa fut cichendi sposu.
Una diri at biu a s'arrosu
e dd'at nau : "Bolis fai a isposu cun mei ?"
S'arrosu dd'at nau ca ei.
Sa diri infatu dd'at cicau,
perou dd'at agatau sciugau.

Versione :
Uriginale

Su cardu e sa carda / Su topu e sa topa

Fole fatte da scola elementaria di Gergei (Sardegna)

Chiara Sulis e Giulia Lai ant iscritu is contus
Renata Anedda e Giulia Lai ant pintau su libureddu
Classi 4a - Scola elementaria de Gergei
Gergei, mesi di ladàmini de su 1999

Concordau in su laboratoriu de informatica
de Scola Elementaria

Su cardu e sa carda

In d'unu cungiau, in Pardu,
Nd'apu bogau unu fundu de cardu.
Torrau a domu, babu m'at donau una carda e in pag'ora m'at fatu arrubia che una pilarda.

Versione :
Uriginale

Su crobu e sa crobi / Su matzu e sa matza

Fole fatte da scola elementaria di Gergei (Sardegna)

Elenia Olianas e Mauro Lecca ant iscritu is contus
Eleonora Dedoni e Elenia Olianas ant pintau su
libureddu
Classi 4a - Scola elementaria de Gergei
Gergei, mesi di ladàmini de su 1999

Concordau in su laboratoriu de informatica
de Scola Elementaria

Su crobu e sa crobi

Versione :
Uriginale

"In Corpu à Bastia": Dibattitu à u Centru Culturale UNA VOLTA

In Corpu à Bastia

In Corpu à Bastia

U marti 2 di decembre in Bastia u Centru Culturale « Una Volta » hà iniziatu u so ciculu di cunferenze è adunite literaria chjamate « Les mardis d’Una Volta ». In issa occasione prima, l’invitatu era Ghjacumu Thiers è u tema « Bastia, ville littéraire ? ».

Maguy Rossignol, delegata di l’Azzione culturale accademica pè a Corsica Suprana hà introdottu è purtatu a discussione davanti à un publicu numerosu ghjuntu à tempu pè amore di a cità è interessu pè l’opera di Ghjacumu Thiers.

Versione :
Uriginale

"In Corpu à Bastia" - Critica da Elena Bonerandi

In Corpu à Bastia

In Corpu à Bastia

Sebiata Bastia cù i so scrivani da mette la in lume è da tramanda ne u ricordu !

Hè esciutu avà In Corpu à Bastia, u terzu rumanzu di a trilugia ch'ellu hà dedicata Ghjacumu Thiers à a so cità, fendu ne un persunnagiu essenziale, puru si u so nome ùn hè micca sempre à palesu, ma nimu ci si hè mai sbagliatu chì a ci dà à vede, l'autore, cù tutta issa vicinanza intima di u scrivanu nativu, cù a so memoria acuta è una penna fine è à scalpellu.

Versione :
Uriginale

"In Corpu à Bastia" - Critica da Flavia Arrustipuci

In corpu à Bastia

In corpu à Bastia

In corpu à Bastia, le dernier roman en langue corse de Jacques Thiers, vient de paraître aux éditions Albiana.

Si vous vous laissez guider par le titre ou si vous connaissez déjà l’auteur vous vous direz : « Encore un roman sur la ville et le quartier de la fontaine neuve ! »…

Versione :
Uriginale

LINGUA E SUCETA: Traduzzione, puesia è alterità

En quoi la pratique des rencontres poétiques et de la traduction favorisent-elle la prise en charge de l'altérité?

“En quoi la pratique des rencontres poétiques et de la traduction favorisent-elle la prise en charge de l'altérité?”

Dire que la traduction favorise une prise en charge de l’altérité suppose, presque a priori, un jugement éthique positif. Prendre en charge l’autre, serait une des infinies déclinaisons possibles de cet amour du prochain auquel nous invite autant la religion que le civisme.

Pages