FIXMER Alexandra

Alexandra FIXMER hè nata in Lussemburgu, ci stà è ci travaglia. Parechji trà i so scritti sò esciuti in u misincu pueticu Aujourd’hui Poème, è po in e riviste Matières à Poésie, Langue Vive, Les Amis de l’Ardenne, Paraple o a rivista in ligna mouvances.ca. Hà participatu à l’antulugia Jours enfantins au royaume du Luxembourg (2010). Publicheghja dinù in cullaburazione cù artisti cum’è a pittora Anne Slacik, pè indettu in 2006 et 2007, cun dui libri manuscritti : Mon bleu / L’enfant chauve è Auschwitz n’est pas mort.

Versione :
Uriginale

U VIAGHJU

un testu scrittu trà Patrizia è Ghjacumu

FATE VI UN VIAGHJU CUN PATRIZIA GATTACECA….

MESSA A GHJORNU DI U 30 DI NUVEMBRE


Tamantu piacè di ritruvà vi. Sta messa à ghjornu porghje :

1) DA BALEARE 

BALEARE: INTERVISTE DI PUETI INVITATI

Festivale di a Puesia Mediterranea in Palma di Maiorca

Dui affissi...

Una voce di traduttrice in catalanu...

duie voce: araba è russia...

BALEARE: APERTURA DI U FESTIVALE PUETICU

UNA GUVERNANZA BRAMOSA DI PUESIA

Apertura di u Festivale di a Puesia in Palma

Intervenenu:

l'urganizatori lucali: Biel Mesquida, David Castillo, Fransisc Garriga

l'auturità pulitiche di l'Isule baleare...

 

BALEARE: I PUETI INVITATI SCONTRANU I ZITELLI DI E SCOLE

In a corte di a scola, a puesia

Durante e sessione di u Festivale di a Puesia Mediterranea in Palma, hè statu urganizatu un bellu scontru trà i pueti di varii lochi è varie lingue. Anu barattatu e so letture cun quelle di i zitelli di e scole. Esistenu quallà prugrami interessantissimi è propiu pruduttivi pè i più giovani in modu à sviluppà gustu è capacità pè a spressione puetica. Una bella riescita educativa è linguistica, cumpresu pè e forme tradiziunale, qualcosa da ramintà un chjama è rispondi... ma fattu da i zitelli!

BALEARE: I PUETI INVITATI SI SCONTRANU

A puesia è i so scontri... facenu miraculi!

NIT DE LA PUESIA in a Corte di u Palazzu di u Guvernu di E Baleare... Un publicu attente è cunnuscitore. A puesia li garba propiu. Nantu à a scena tutti i pueti. Eccu una stonda chjappa in issu spettaculu duv'elli dicenu Mesquida, Garriga, pueti catalani è dinù... arabi è israeliani!

Versione :
Uriginale

Un inguernu in Maiorca

George SAND è Federicu CHOPIN passonu in Maiorca. Stavanu in Valdemossa... Ci anu lacatu u so ricordu...

 

IN VALLDEMOSSA

Versione :
Uriginale

LUIGI SALVATOR, ARCIDUCA D’AUSTRIA HABSBOURG-LURRENA È BURBONA

Innamuratu persu di E Baleare è a so cultura: U RE' DI MAIORCA

 

DA L'AUSTRIA SIN'À L'ISULE BALEARE

Versione :
Uriginale

A LINGUA CATALANA: DUI ACCENNI

 

 

U primu testu in catalanu hè statu stampatu in u 1474, ma durante l’epica rinascimentale è u barroccu ùn si hè tantu alzatu in literatura. Da ammintà à issa epica l’opera di unu di Minorca, Joan Ramis.
À a metà di u 17u seculu e terre di u nordu di a Catalogna sò passate à a Francia è u catalanu fù interdettu pè l’usi uffiziali. Altra caliata, à l’entre di u 18u seculu dopu a disfatta di Barcelona (1714) è di Maiorca (1715): u catalanu hè cacciatu fora da a magiurità di l’usi intelettuali, pulitichi, ghjuridichi è pulitichi.

Pages