À a sbunurata

A valle s’hè croscia
Di bazza calata
A notte s’hà lasciatu
Quì è culà duie ombre
Sott’à i castagni insunnuliti
A machja ùn parla ancu
È u celu s’hè grisgiu
A mio stradella ciotta è passa

Longu à fiume diciulone
È leva ogni vistica
È muschi zitellini
Una tintenna persa
Trinneca qualchì tirlu
Sottu à a filetta azeza
È v’anscia in faccia una aria
Chì parturisce fole :
Stamane mi ne vò
Ad aspettà u sole...

Paghjella

Paghjella chì ne veni
da l’Oriente eternu
nata quale hè chì sà
da chì lettu maternu
arrembatu à chì voce
o nantu à chì quaternu
da fà lu cantu altieru
è liatu è fraternu

Paghjella chì viaghji
è ne franchi frontiere
di lochi assulanati
è di terre primiere
di paesi landani
è di centu manere
di piaghje à vista d’ochju
è di muntagne fiere

Isula idea

Isula idea di la mio alba
Rosula altea è la vitalba
Fiore chì sbuccia è chì ci chjama
Fiore chì s’apre è dà la brama
Isula

Isula radica di a mio vita
Rispiru d’una acqua salita
Basgiu lampatu da i zitelli
Basgiu cascatu da i battelli
Isula

Isula idea di u viaghju
Di l’odissea ch’eo feraghju
Mandile spartu di li mio sogni
Mandile crosciu ùn ti vergogni
Isula

Isula celu tintu di sole
Ancu quandi un nulu dole
Chì a frasca s’alza è ci balla
Cum’è un penseru di farfalla
Isula

FUSINA Ghjacumu

FUSINA Ghjacumu

FUSINA Ghjacumu

Natu in u 1940 in l'Ortale d'Alisgiani. Dopu travagliatu parechji anni in Parigi duv'ellu dete di manu à e prime mosse di Rigiru è tante altre publicazione, hè oghje prufessore d'Università (literatura è scenze di l'educazione) à l'Università di Corsica. L'opera hè ricca è varia, bella significativa di ciò ch'ella pò pruduce una lingua, puru minurizata tanti anni, s'è cultivata da una persunalità ricca è sensibule assai. À cantu à tanti testi scritti da esse messi in musica nutemu st'opere principale publicate in lingua corsa :

Vis Cosmica

Di quandu in quandu sò Ghjudeiu
Ghjudeiu di l’Esodu è Ghjudeiu di u Ritornu
M’anu fattu sappiente in le Meriche
Sò butticaghju ghjudeiu in lu vintesimu circondu di Pariggi
E me unghje sò fìrmate in li muri bianchi di calcina
È u sangue di le me manu
Sò u Ghjudeiu vivu è tistimone annantu à a tarra di l’omi
Hè isciuta a me sterpa quand’ellu nascia u mondu è in la sfiacculata di u frattempu
M’anu chjamatu à quandu Diu à quandu cane
À quandu Omu
Ma lu me pettu hè tabernaculu fidu ci tengu un sognu vechju
U sognu vechju di i mei

Via

Cità crude è donne strane fochi spenti amichi ingrati
filastrocca è caimena di tanti ghjorni passati
cità donne d’una volta è cumpagni sminticati

cum’è chjudata à ribattò
è pà lu sempre in mè sepolta
a zitillona d’una volta
chì fece soffre è si ne andò
ind’un sognu sempre rivolta

 

cità quella indiavulata pien’ di fole è di canzone
è quill’altra chì brusgiava è di sole è di passione
oghje sò cennare sparte par carrughji senza nome

FRANCHI Ghjuvan' Ghjaseppu

Amicizia

A mea a fruntiera hè sulcu nantu à u mari
U frisgiu biancu di u battellu pellegrinu
Duva sfughji u viaghjadori amurosu
Sò l’altru è l’altrù

Da neru à biancu a mea a fruntiera
movi è s’accorda com’è ghjorn’è notti
È sfughji sutt’à u sguardu di i pittori aggrancati
Sò l’armunia di u cuntrastu

A mea a fruntiera hè u to passu nantu à a tarra
A stampa ch’è tù lasci
È chì sfughji ad ogni piuvita nova
Sò u passa è veni

Algeriana

Taci in cori li to pienti
Sfida di l’Orienti
È mori
Di l’ori
Pruibiti
Rinvivisci
Da i spisci
Di sangui rapitu
Donna solu donna
In issa tarra chì t’inganna
Algeriana

Taci in pientu lu to cori
Solu un velu hè l’onori ?
È cali
Senz’ali
È pocu pratesi
È t’alzi
Chì falzu
Hè u boia di u to paesi
Chì ti scanna
In issa tarra di cundanna
Algeriana

DI MEGLIO Alanu

Pages