BALEARE: APERTURA DI U FESTIVALE PUETICU
Apertura di u Festivale di a Puesia in Palma
Intervenenu:
l'urganizatori lucali: Biel Mesquida, David Castillo, Fransisc Garriga
l'auturità pulitiche di l'Isule baleare...
Apertura di u Festivale di a Puesia in Palma
Intervenenu:
l'urganizatori lucali: Biel Mesquida, David Castillo, Fransisc Garriga
l'auturità pulitiche di l'Isule baleare...
Durante e sessione di u Festivale di a Puesia Mediterranea in Palma, hè statu urganizatu un bellu scontru trà i pueti di varii lochi è varie lingue. Anu barattatu e so letture cun quelle di i zitelli di e scole. Esistenu quallà prugrami interessantissimi è propiu pruduttivi pè i più giovani in modu à sviluppà gustu è capacità pè a spressione puetica. Una bella riescita educativa è linguistica, cumpresu pè e forme tradiziunale, qualcosa da ramintà un chjama è rispondi... ma fattu da i zitelli!
NIT DE LA PUESIA in a Corte di u Palazzu di u Guvernu di E Baleare... Un publicu attente è cunnuscitore. A puesia li garba propiu. Nantu à a scena tutti i pueti. Eccu una stonda chjappa in issu spettaculu duv'elli dicenu Mesquida, Garriga, pueti catalani è dinù... arabi è israeliani!
IN VALLDEMOSSA
DA L'AUSTRIA SIN'À L'ISULE BALEARE
U primu testu in catalanu hè statu stampatu in u 1474, ma durante l’epica rinascimentale è u barroccu ùn si hè tantu alzatu in literatura. Da ammintà à issa epica l’opera di unu di Minorca, Joan Ramis.
À a metà di u 17u seculu e terre di u nordu di a Catalogna sò passate à a Francia è u catalanu fù interdettu pè l’usi uffiziali. Altra caliata, à l’entre di u 18u seculu dopu a disfatta di Barcelona (1714) è di Maiorca (1715): u catalanu hè cacciatu fora da a magiurità di l’usi intelettuali, pulitichi, ghjuridichi è pulitichi.
FESTIVAL DE POESIA DE LA MEDITERRÀNIA
U pruduttore di l’emissione « Aria Mediterrania” dice a mundializazione quant’ella rende difficiule di piglià cuntattu cù e musiche sputiche di u Mediterraneu. Eccu perchè ch’ellu hà creatu issa emissione chì permette à a più parte di l’ascultatori catalani di fà cunniscenza cun elle.
Sottu à l’arburatura diviziosa di u capu Formentera, ci simu cansati è emu discorsu cun Francisc GARRIGA.
Storia è legenda
Forse ùn sarà mancu vera ma e Baleare dice chì saria un nome grecu cù un’origine militare (ballein=tirà). Veneria da a truppa chì ci stava digià à l’età di u bronzu: i Rumani i chjamavanu Balearii.