PUNTI SUSPENSIVI

    Cum’ellu a dice in altrò, Lino Angiuli face un usu alternativu di u talianu è di u “dialetto” chì ùn hà, à prima vista, altru valore chè variazione literaria chì si ghjoca cù u passa è veni trà l’universi mentali ch’elli ammentanu unu è l’altru i sistemi

Dumande-riposte cun Lino ANGIULI

Lino ANGIULI

Lino ANGIULI

A storia di l’unità linguistica in Italia è in Francia ùn hè micca stata listessa. A cunsequenza hè chì nantu à u territoriu francese a parolla “dialettu” hà una cunnutazione peghjurativu chì ùn pare micca ch’ella esisti in Italia duve u dialettu in una certa misura si acconcia cù a lingua. Caratterizate, per piacè, u dialettu ch’è vo usate di quandu in quandu in a vostra puesia? Di chì varietà linguistica si tratta è cumu l’avete amparata?

FORE (Lino ANGIULI)

Fore. Nu mecidde de crestiene, viete a lore.
U scerrocche pestrigghie 'minz'i ligghie.
Fesce sfesce i sfusce
( cià dë fë nan'u pigghie! ).
D minz remagghie
agguandete a nu ferfelete gnure
se chele nu schezzeridde de pagghie
( cià peiure, avesse iesse chesse a iure! ).

 

L'USU DI U "DIALETTU"

    Pè a nostra mentalità di ghjente mediterranea, a scrittura in dialettu custituisce una spressione è una variante di u cultu di i morti, accentuata da u fattu chì cù a rapidità è a viulenza chì u novu ci hà chjappu à l’assumbretta ùn ci hà datu l’asgiu à interrà cum’ellu ci vulia u passatu, tantu hè chì quessu ci volta sempre è po sempre in gola cum’è un rimorsu.

Lino ANGIULI

Lino ANGIULI

ANGIULI Lino

Lino Angiuli hè natu in u 1946 in Valenzano (Bari). Oghje stà in Monopoli (Bari) duv'ellu travagliava ind'è l'amministrazione publica. Hà publicatu parechje racolte di puesia: Liriche (Cosenza, 1967); La parola l'ulivo (Manduria, 1975); Campi d'alopecia (Manduria, 1979); Iune la lune (Fasano,1979); Amar clus (Foggia, 1984); Di ventotto ce n'è uno (Fasano, 1991).Hà portu parechje cuntribuzione à serie di prugrami culturali nantu à a RAI è scrittu regulare in a Gazzetta del Mezzogiorno.

A FILETTA: BREVE ANTOLOGIA A CURA DI EMILIO COCO

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

Publicatu in 2006

Edizione :

(0.00€)

INCROCI : Emilio COCO è Lino ANGIULI IN CORSICA

Scontri di 01.04.2006 - 30.05.2006


U Veranu di i pueti in issu annu 2006 hè statu l’occasione di apprufundisce è rinfurzà u legame pueticu di a Corsica cun l’ambiente di a puesia in generale, in u Mediterraneu è al dilà. Dui scontri impurtanti chì anu fattu assai per fà cunnosce a pruduzzione di quì è mette la in cunfrontu cu l’estru è lingue di altrò.

A FILETTA: ANTOLOGIA A CURA DI EMILIO COCO

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

Publicatu in 2005

Edizione :

(0.00€)

A FILETTA, ONZE POETES CORSES CONTEMPORAINS: EXTRAITS

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

Publicatu in 2005

Edizione :

(0.00€)

PUESIA CORSA A U "MARCHE DE LA POESIE 2005"

Scontri di 01.06.2005

U mesi di ghjugnu 2005 a noscia puisia era a prima volta ch’idda si facia un’affaccata à u Marché de la poésie, nantu à a piazza Saint-Sulpice di Parighji, a manifistazioni di puisia più maiò di Auropa (600 editori francesi è francofuni, 30000 visitanti, parechji litturi publichi) è masimu l’uccasioni par i pueta di scuntrà si. Quist’annu a puisia corsa era à l’onori dinù idda cun litturi è prisintazioni nant’à a scena di u Marché è da l’animazioni di Nunzia Paolacci di Radio Paese, a radio di a diaspora corsa in Parighji.

Pages