Message d'erreur

  • Notice : Undefined offset: 0 dans _getNidParent() (ligne 120 dans /home/users5/i/interromania/www/sites/all/modules/interRomania/ir_exercices/templates/theme.inc).
  • Notice : Trying to get property of non-object dans _getNidParent() (ligne 120 dans /home/users5/i/interromania/www/sites/all/modules/interRomania/ir_exercices/templates/theme.inc).
Versione :

Luigi Salvator, u primu verde

LUIGI SalvaTor, ARCIDUCA D’AUSTRIA Habsbourg-lURRENA È BURBONA

(nATU IN FIRENZE U 04.08.1847 – MORTU IN brandeis U 12.10.1915)

 

Urigine :

Unu di i figlioli di Leupoldu II di Habsbourg – Lurrena, Principe Imperiale d’Austria chì abdicheghja in u 1859 à prò di u figliolu Ferdinandu IV.

Luigi Salvator ùn currispundia mancu à pena à ciò ch’ellu si pensa di unu di a sterpa nobile di i Habsbourg. E so passione è primure, e Scenze naturale è l’arte di a navigazione, sò una cosa chì stupisce, trattendu si di unu di l’alta nubiltà.

Cumu u babbu si era smessu à favore di u fratellu è chì d’altra parte a Tuscana austriaca era stata appicciata à u Piemonte Sardegna, si pobbe dà senza inciampu à ciò chì li garbava.

Giovanu giovanu misse à viaghjà è à scrive ciò ch’ellu risentia da issi viaghji è, in u 1867 eccu lu pè a prima volta à e Baleare. Hà vinti anni. L’arcipelagu li face un’impressione chì ùn si pò dì. Da 1872 à 1913 stà in a prupietà di San Marroig vicinu à Deià, a primu locu ch’ellu cumprò ind’è l’isula è duv’ellu scrisse a so opera maiò : « die Balearen ». U so yacht, la « Nixe » era à l’ancura più inghjò, di fronte à e calanche di Foradada.

Dice u scrittore maiurchinu Lluis Ripoll chì l’arciduca ti avia sempre à pressu una mansa di omi è di donne, di ghjatti è di ghjacari, di papagalli, scimie è tanti altri animali chì ci era da fà pensà à l’Arca di Noè.


 

U primu « verde » 

L’Arciduca fece assai pè a cunservazione di l’ambiente isulanu. Nè lasciava ammazzà bestie nè lacava taglià l’arburi. L’abitanti ci truvonu i so tornaconti chì lacavanu corre a vuciata ch’elli avianu l’intenzione di taglià l’arburatura in un boscu ed ellu, subitu subitu, li cumprava u locu senza tirà u prezzu.

Trà e so prupietà e più impurtante eranu: Miramar, Son Galcerán, Son Marroig, Son Moragues Son Ferrandell, Son Gual, Son Gallard, sa Font Figuera , sa Pedrissa, Can Costa. In ogni locu fece fà tanti travaglki è creò tanti è tanti belvederi.

Misse subitu subitu à campà cum’è a ghjente di u lucale. Parlava è scrivia u maiurchinu è fece assai pè a nomina di u più scrittore catalanu più maiò, Raimondu Lull, (1235-1316).