Versione :

Ducumentu
Cucuruzzu è Capula

Chapelle reconstruite de Capula

Chapelle reconstruite de Capula

U so bellu chjassu à l’ombra, cum’ellu era tanti anni fà in tempi di pastori, ed eccu dui siti di impurtanza maiò.

L’hà scuparti è scavati Roger Grosjean è dopu l’hà studiati Francescu de Lanfranchi; sò i castelli di Cucuruzzu è di Capula. Sò tremindui di l’età di u bronzu è dopu ci sò state altre occupazione una à pressu à l’altra.

Cucuruzzu ti hà a so “torra” è po a so volta, e so loghje è e so riserve chì fermanu sempre, invece chì ci vole à fà sforzi da imaginà si  cum’ellu si devia prisentà in i tempi l’inseme di u munimentu sanu sanu.

Più in là, u situ di Capula chjode issa passighjata storica scelta è porghje l’aspettu ch’ellu ti hà un cantieru di scavi.

Eccu dunque, in issu situ unicu in Corsica, un percorsu pedagogicu è bucolicu chì vi ampara tantu è più.

  • I scrittoghji insegnanu duv’ellu si parte da andà ver’di i siti. Piglià u chjassu à l’ombra chì corre sottu boscu fighjendu i muri chì secondu a so struttura dicenu l’epuca: i petronculi tamanti sò di u Neuliticu, l’altri muri à l’asseccu sò assai più recenti.
  • Pedighjà longu à u chjassu marcatu cun pannelletti metallichi chì currispondenu cù u cumentu audio. Ghjuntu davanti à una casetta in petra chì porta un scrittoghju spiicativu, trincà à diritta..
  • Dopu visitatu bè bè u locu, lacà à Cucuruzzu pigliendu ver di Capula (fighjate u scrittoghju).
  • Francà a cappella San Lurenzu, fatta in u 1917 ma cun petre di a chjesola chì prima ti avia u stessu nome. Piglià pè a tighjata, fatta da tremila anni per sente dì, è chì và ver di u castellu di Capula impustatu nantu à un pughjale.
  • Cansate vi in Capula da fighjulà u situ archeulogicu fattu à furtezza in u Xu seculu, a stantara mozza è i scavi.
  • Cumpiite u giru sezguitendu u chjassu à muragliette chì vi riporta dirittu à l’esciuta.