Versione :

Ducumentu
Aiacciu, un viaghju in u tempu

55 Ajaccio-Place

55 Ajaccio-Place

Uffiziu municipale di turisimu

 

1. MERRIA

A merria custruita in tempi di Carlu X (1826-1836) tene u salone napuleonicu, salone di apparatu duv’ellu ci hè: mubliglia, ritratti di a famiglia Bonoparte è a mascara in bronzu di Napuleone I. Cullezzione di munete è medaglie.

In u vestibulu ci hè a statua in marmaru di Ghjilormu B onaparte fatta da Bosio. In a corte inglese “Cinque seculi di storia di Aiacciu”. Inseme di cinque opere di creazione cuntempuranea, chì ripiglia a tecnica di l’affresca à usu talianu. Cantieru direttu da u pittore Mario Sépulcre.

PIAZZA FOCH detta di E Palme.

Durante u Secondu Imperu a Piazza Foche hè stata rializata secondu piani di Napuleone Bonaparte. Nantu à a funtana di i quattru Lioni dissignata da Ghjilormu Maglioli, hè alzata, in pienu mezu di a piazza, a statua di u Primu Consule Bonaparte chì hè opera di Massimiliano Laboureur. In cima à issa piazza ci era a porta di a cità genuvese. A statua di a vergine di a Misericordia (detta a Madunuccia) chì prutege Aiacciu ed hè festighjata u 18 di marzu, hè situata in una nichja à manca di u carrughju Bonaparte.

À chì vole truvà l’ambiente di una volta, ch’ellu pigli pè u carrughju di l’Antichi Fossi, quellu di e spallate, è dopu, a calata Napuleone sinu à a Citadella (Bd Casanova).

 

2. A CITADELLA

Alzata in tempi di a fundazione di Aiacciu (1492) nantu à un teppale, a citadella hà un castellu solu, un turrone è un’accinta bassa. Da u 1553 sò stati fatti altri travagli chì a cità ùn era à bastanza prutetta: i fossi sò allargati, scavati è ligati cù u mare. Dopu à u trattatu di Cateau-Cambresis ‘1559) Genuvesi facenu a cità cù u so aspettu di avà.

Hè situ militare a citadella: si pò visità da u 15 di ghjugnu sinu à u 15 di settembre: infurmazione à l’uffiziu di turisimu.

 

3. MUSEU DI U CAPITELLU

Dopu visita     tu u museu, vultà à a citadella. Da custì si vede un’infilarata di case basse, l’anzianu palazzu vescuvile (oghje Succorsu Catolicu) è à manca l’inseme di l’anzianu cullegiu di i Gesuiti (15-16 seculu) a scola Forcioli-Conti è a chjesa San Teramu (1617); più in là, u domu di a catedrale.

S’è vo vi scurdate di u casale (più novu) alzatu à u scornu di u Bd Danielle Casanova, site più o menu davanti à u spaziu di l’anziana cità genuvese.

Si volta pè u carrughju Forcioli-Conti.

 

4. CHJESA SAN TERAMU

(1617) Chjesa di a Cunfraterna di i piscatori.

 

5. CATEDRALE

Custruita trà u 1554 è u 1596 cun forma di croce greca è stile rinascimentale issa chjesa dedicata à l’Assunta rimpiazza a cappella Santa Croce lampata in u 1554 quand’elli fecenu a citadella. Ùn hè stata compia a catedrale, ma hè interessante per via di i so tesori.

Entrendu, à manu manca ci hè a cappella di a Madonna del Pianto. (16u seculu). Belli stucchi attribuiti à u Tinturettu u giovanu. Sopra, a Vergine di u Core Sacru (Eugène Delacroix). Dopu ci hè a cappella di A Madunuccia alzata in u 1752 da unurà u votu cullettivu di i sgiò aiaccini dopu a Grande Pesta di u 1656 chì devia risparmià a cità.

Eccu un ‘ancona cù incrustazione di marmuri rari. Duie belle culonne torse in marmaru giallu Brocardello di Spagna. In a nichja, a statua purtata in prucessiò tutti i 18 di marzu.

A Madonna di u Rusariu, cappella funeraria di i Bonaparte (in fondu à manca) prima di a Cappella imperiale.

Altare Maiò in marmaru biancu è intersatura di marmari ghjunti da Lucca (cunsacratu in u 1850) offertu da Lisa Bacciochi, surella di Napuleone.

Ancona in marmaru neru di Porto Venere.

Bella statua in marmaru  di l’Immaculata Cuncezziò (18u-2° cappella diritta)

Dopu à a catedrale, piglià pè a stretta à manu dritta, carrughju San Carlu, ver di a CASA BONAPARTE, carrughju Bonaparte (Carrughju Drittu). E case sò state rialzate o rifatte à u 19u seculu, cum’è u Palazzu Pozzo di Borgo à u n°17: purtone munumentale di stile 18u.

Rimarcate a pittura burlasguardu è u balcone.

À u n°5, anzianu « palazzu publicu » (prima casa di a cità di Aiacciu).

Issa visita si pò prulungà cù a scuperta di u Museu A Bandera.

 

6. MUSEU A BANDERA

(Museu di storia corsa è mediterranea)

E stonde maiò di a Storia di Corsica da a preistoria, e stantare sinu à a Seconda Guerra Mundiale.

U PALAZZU FESCH (1837) hè fattu cun trè casamenti assestati in giru à una corte di onore chì si apre nantu à u carrughju Fesch, cù in pienu centru, a statua di u cardinale, bronzu di Vital-Dubray.

A BIBBIUTECA MUNICIPALE

Fundata in u 1800 da Lucianu Bonaparte, hà un fondu eccezziunale di libri antichi, l’incunabili, una bibbia di u 1483, un Titu Liviu di u 1425, un’edizione uriginale di “L’Esprit des lois”, stampata in Genuva in u 1748... In piena cità u salone di lettura (30 m di lungura) offre un locu calmu è serenu pè i lettori.

A CAPPELLA IMPERIALE

Cun forma di croce latina è in petra di San Fiurenzu, a Cappella hè classificata trà i munimenti storichi. Inaugurata da Napuleone III in u 1868, hè santuariu pè a famiglia imperiale. In a critta ghjacenu nove membri di a famiglia Bonaparte, fora Napuleone chì hè in L’Invalides in Parigi.