Celebrendu a Ghjurnata internaziunale di a Donna

Scontri di 08.03.2013

 

 

Pè a Ghjurnata di a donna, un cuntattu mandatu ci da Madrid.

 

GARZÍA

 

 

Visionner la vidéo

Versione :
Uriginale

I SUSSURI DI BASTIA : CUMINIÒ È FUCARÈ

Per voi beati chì site troppu giòvani per avè cunnisciutu a festa di a Cuminiò ind'i tempi in Bastia è quella di i Fucarè di san Ghjuvà, è per voi disgraziati chì ùn avete a furtuna d'esse bastiacci, u nostru Cunsiglieru generale di Terranova, Rispunsèvule municipale di u Patrimoniu è iniziatore di u magnificu Almanaccu di e tradizione di Bastia, Battì Raffalli (i so eletti hè megliu à alliscialli chì ponu ancu ghjuvà) hà sculunnatu quale hè chì sà induve stu filmettu chì vi mostra ste duie manifestazioni.

Bastianu Quenot

Scontri di 07.03.2013

Bastianu QUENOT, maestru, duttore in sociolinguistica, hè incaricatu di u serviziu di u cunsigliu linguisticu in Corti. Per parlà di a coofficialità ch’ella hà da mette in dibattitu l’Assemblea di Corsica si arremba à un’inchiesta sociolinguistica chì palesa una primura maiò di a pupulazione pè a lingua corsa (86%) di e persone interrugate.

Ghjuvan Martinu Mondoloni

Scontri di 07.03.2013

Ghjuvan Martinu MONDOLONI hè pruvisore di u Liceu Pasquale PAOLI in Corti. Issu educatore, di furmazione matematicu, hè un bellu pezzu ch’ellu hà messu à u provu a capacità in lingua corsa è i prucedimanti generali di a pedagugia è a didattica di e discipline. A so cunferenza in quantu à bislinguisimu, coofficialità è legami trà azzione civica è pedagogica hè di altissimo interessu à u mumentu chìa Corsica spera di vede migliuratu u statutu di a so lingua.

Vanessa Alberti

Scontri di 07.03.2013

Vanessa ALBERTI hè maestra di cunferenze di Storia muderna è cuntempuranea à l’Università di Corsica. Hà travagliatu nantu à a nascita è u sviluppu di l’edizione è di a stamperia in Corsica. Pocu fà ci hà offertu una cunferenza nantu à issu tema da u 1760. Un bellu mumentu di cultura è di erudizione ch’ella dedicò a memoria di Anton Lurenzu Serpentini, sparitu subitaniu pochi mesi fà è chì l’avia diretta pè a preparazione di a so tesa nantu à issu sugettu.

Versione :
Uriginale

Vanessa ALBERTI : stampatori è giurnali di Corsica

XVIII-XIX seculi

Vanessa ALBERTI, maestra di cunferenze in Storia hà studiatu u sviluppu di a stampa corsa sinu à u 20u seculu. Pocu fà hà fattu una cunferenza nantu issu tema da u 1760 à u 1919.
U so spostu mette in risaltu trè periudi maiò :
• 1760-1820
• 1830-1870
• 1870-1919

Longu à isse trè epiche, a stampa si vede ch’ella muta ogettu è primura, postu ch’ella serve à l’iniziu l’interessi di i puderi pulitichi è i tornaconti di i gruppi suciali chì i servenu. À pocu à pocu busca più libertà di spressione è attenzione più maiò pè a vita di a sucetà corsa.

Versione :
Uriginale

Bastianu QUENOT LINGUA CORSA : Lingua corsa è Cuufficialità : situazione attuale è pruspettive (3)

In isse cundizione si impone à l’evidenza u cambiamentu di statutu pè a lingua corsa chì si deve pudè arrimbà à l’ufficialità per assicurà si in e pratiche è allargà u so campu di azzione. U statutu di cuufficialità hè, in isse cundizione, cunsideratu indispensevule puru s’ellu pare una misura necessaria ma chì ùn pò, da sola, purtà risultati subitu subitu.

Versione :
Uriginale

Bastianu QUENOT LINGUA CORSA : Lingua corsa è Cuufficialità : situazione attuale è pruspettive (2)

Versione :
Uriginale

Bastianu QUENOT LINGUA CORSA : Lingua corsa è Cuufficialità : situazione attuale è pruspettive (1)

In u 2011 L’Assemblea di Corsica disse a so primura di u corsu vutendu cù una bella magiurità à prò di a cuufficialità corsu è francese. A quistione venerà torna à esse discussa frà pocu. In dui anni o quasi, si ne hè parlatu assai è u tema, s’ellu move sempre qualchì dificultà, trova dinù un bellu accunsente.

Versione :
Uriginale

Ghjuvan Martinu MONDOLONI LINGUA CORSA : Primura educativa è culturale (3)

L’ultima parte di a cunferenza alza a riflessione à cunsiderazione generale chì dumandanu di fighjà al dilà di i prugrami è di interrugà si in quantu à l’avvene, vole si dì e finalità di l’azzione pedagogica è pulitica. Stabilitu in tutta a prima parte chì a perennità di e lingue hè una necessità è una primura maiò, l’uratore ci porta à riflette à cumu si face nasce, cumu si crea una brama di corsu è invita u cumunu sanu sanu à fà si ad ogni mumentu issa dumanda.

Pages