Pè dui

Ispiratu da u racontu Duet per a dos, di Daniel BAGUR traduttu in corsu da G.Thiers

Pagine : 1 2 3 4 5

Persunagi
UN OMU
UNA DONNA
UN PATRONE D’USINA,
UN SERVU,
UN DUTTORE

Unu

Scenugrafia particulare, ùn ci ne hè. Solu qualchì ghjocu di lume è d’ombra da sottulineà a presenza in scena di varii spazii. Invece i rimori sò forti : catene di muntame, schjamazzu di meccaniche mischjatu cù voce umane chì ùn si capisce. Un omu, picculu Charlot à usu Les Temps Modernes travagliu à una mascina inesistente, affacendatu. Dura cusì qualchì minutu è po dopu una voce vulcanica chjama un nome chì ùn si capisce. È cusì finch’ellu ùn ci hè silenziu è à l’ultimu si capisce chì a voce chjama UN OMU.

VOCE DI UN PATRONE D’USINA : O quellu ! Iè tù ! Veni quì, lascia u to travagliu è veni. Avà ùn devi più travaglià.

UN OMU, tracurrendu và versu a zona più bughja di a scena. Quand’ellu ci ghjunghje si accende un conu di lume chì li schjarisce una sedia.

VOCE DI UN PATRONE D’USINA : Hè assai ch’è tù travagli cù noi ?
UN OMU : Guasi un annu.
VOCE DI UN PATRONE D’USINA : È ti trovi bè ti trovi ?
UN OMU : Propiu bè.
VOCE DI UN PATRONE D’USINA : Calati !

UN OMU ùn posa chì hà intesu rimori di passa, entre UN PATRONE D’USINA chì, decisu, si piglia l’unica sedia è posa.

UN PATRONE D’USINA : Cum’hè chì ùn posi ?
UN OMU : Innò, grazie.
UN PATRONE D’USINA : Voli fumà ?
UN OMU : Innò, grazie.
UN PATRONE D’USINA : Mettiti à u to asgiu !
UN OMU : Iè, grazie.
UN PATRONE D’USINA : Allora, cusì, hè un annu ch’è tù stai cusì cù noi ?
UN OMU :Ondeci mesi è duie simane
UN PATRONE D’USINA : Và bè, mi face piacè. È ti piace stu travagliu ?
UN OMU : Iè, assai.
UN PATRONE D’USINA : Ùn lu trovi micca un pocu ripetitivu ?
UN OMU :Innò, à u cuntrariu.
UN PATRONE D’USINA : Mi pare chì unu cum’è tè chì hà fattu i studii, deverebbe aspirà à qualcosa megliu in a vita.
UN OMU : À mè mi piace stu travagliu. Mi piace assai.
UN PATRONE D’USINA : S’è tù sì cuntentu tù ! Quantu guadagni ?
UN OMU : Dipende quante ore supplementarie facciu in u mese.
UN PATRONE D’USINA : Dimu cinque o seimila franchi ?
UN OMU : Iè, settemila u mese scorsu.
UN PATRONE D’USINA : Eccu, mi paria à mè, travagli troppu.
UN OMU : Ma site statu voi à dumandà mi di fà l’ore supplementarie !
UN PATRONE D’USINA : A sò, a sò, sò statu eo.
UN OMU : È voi stessu avete ricunnisciutu ch’o ùn mi ne stò micca à bracce pendiconi è ch’o rendu a paca ch’o guadagnu.
UN PATRONE D’USINA : A sò, sò ciò ch’o dicu eo !
UN OMU : Scusate.
UN PATRONE D’USINA : Quanti figlioli ai ?
UN OMU : Mancunu.
UN PATRONE D’USINA : Sì maritatu ?
UN OMU : Iè.
UN PATRONE D’USINA : È a to moglie chì face ?
UN OMU : Face i studii d’architettura.
UN PATRONE D’USINA : A vedi, cù un architettu in casa, chì prublemma voli avè ! Sò cuntentu, propiu cuntentu (Piglia un sigaru ind’istacca è u si accende) Ne voli unu ?
UN OMU : Ùn fumu.
UN PATRONE D’USINA : Piglialu chì ùn si sà mai in a vita (Li offre un sigaru). Bravu s’è tù ùn lu fumi avà, u poi sempre fumà dopu.
UN OMU : Grazie.
UN PATRONE D’USINA : Mi sarebbe piaciutu ancu à mè à studià, ma sai, invece, mi sò maritatu giovanu, è dopu, i figlioli. Pensa chì a mo moglie ùn hà chè a prima annata di facultà. Ancu eo, s’ell’hè per què, ma per un omu hè un antru affare. Un omu ùn stà micca in casa, ampara u so mistiere, pin carrughju. Una donna invece, sempre in casa, s’ella ùn hà amparatu à a scola, duve hà da amparà ? Mi pare cusì à mè. Invece i mo figlioli, tutti à l’università. Tutti. È n’aghju trè, trè universitarii.
UN OMU : Hè impurtante, l’università.
UN PATRONE D’USINA : È cusi, ti sì maritatu cù un architettu, o piuttostu un’architetta ? Aghju studiatu pocu eo, a ti aghju detta, ùn ci capiscu nunda, in literatura.
UN OMU : Mancu eo.
UN PATRONE D’USINA : Và bè, và bè. È quantu vince, a to donna ? Un bellu pacchettu di soldi, scumettu.
UN OMU : Nunda, ùn vince nunda, per avà ùn sò chè spese, ùn hè chè in terza annata è hà sempre un esame di a prima.
UN PATRONE D’USINA : Quantunque, sempre architettu hè, è prima o dopu, viderai u dinaru chì venera, è tandu... (face un gnaru di dulore).
UN OMU : Tandu chè ?
UN PATRONE D’USINA : Scusa, ùn ci fà casu, ùn ci fà. È l’età . Senza ch’o possi nè cuntrullà la nè prevedela, mi piglianu l’attacchi, quì, à u latu di manca. U duttore mi hà datu e pastiglie, ma mancu ellu ùn sà à u ghjustu ciò ch’ellu hè. Oramai ùn ci dò più capu, sarà l’età, mi pare. Di chè parlavamu ?
UN OMU : Ùn sò, di a mo moglie chì studieghja per esse architettu, forse.
UN PATRONE D’USINA : È dì, hè bella a to moglie ?
UN OMU : Iè.
UN PATRONE D’USINA : È a teni cara ?
UN OMU : Iè !
UN PATRONE D’USINA : Tutte e furtune l’ai tù : sì giovanu, struitu, una bella moglie ch’è tù teni, ma tandu...
UN OMU : Tandu chè ?
UN PATRONE D’USINA : Tandu ùn capiscu micca perchè tù ti inchjocchi à fà u semplice operaiu. Ai studiatu, l’istruzzione l’ai, è dumane averai una moglie architettu. Ma riesci à imaginà ti a scena. Madama l’architettu, o l’architetta, mi face piacè, è ella, bonghjornu o sgiò ingegneru, vi presentu u mio maritu. È l’altru, l’ingegneru, oh bonghjornu, è tù, bonghjornu, è quellu, chì mistiere fate ? avucatu, medicu, prufessore à u minimu, è tù innò, operaiu à a catena. Ùn ci possu crede ùn ci possu.
UN OMU : Ma perchè nò ? À mè mi piace u mistiere ch’o facciu. Mi face sente ch’o sò vivu, mi piace u cuntattu cù e mascine, cù l’ogetti.
UN PATRONE D’USINA : Avà mi pigli à a risa.
UN OMU : Innò, hè vera.
UN PATRONE D’USINA : Da quantu tempu sì quì cù noi?
UN OMU : Guasu un annu.
UN PATRONE D’USINA : Ai i figlioli.
UN OMU : Ùn ne aghju ancu.
UN PATRONE D’USINA : Chì l’ai da vulè, neh ?
UN OMU : Sicura chì n’aghju da vulè.
UN PATRONE D’USINA : Bravu, è ùn aspettà di avè quaranta anni per mette u primu à u mondu, stà à sente à mè. Cumencia subitu, avà chì sì giovanu.
UN OMU : Di siguru.
UN PATRONE D’USINA : Eo ne aghju trè, è aghju ancu trè figliulini digià. Ma forse a to moglie ùn ne vole, l’architetti, si sà, sò megliu un pocu cusì, mi pare.
UN OMU : Ùn capiscu micca.
UN PATRONE D’USINA : Chì ora hè ?
UN OMU : Ondeci ore.
UN PATRONE D’USINA : Và bè. Passa à u scagnu è fà liquidà a to paca.
UN OMU : Ùn capiscu micca.
UN PATRONE D’USINA : Passa à u scagnu è fà liquidà a to paca. Ti pachemu cum’è s’è tù avessi travagliatu u mese sanu. Guasi dece ghjorni in più.
UN OMU : Ma perchè ?
UN PATRONE D’USINA : Sì licenziatu, ùn l’avia capita?
UN OMU : Innò, ùn hè micca vera ! Hè una burla hè, ditemi ch’ella hè una burla.
UN PATRONE D’USINA : Ùn vale a pena à mughjà, sì licenziatu, à qualchissia deve tuccà, è tù sì ind’è noi chì hè pocu, sì senza famiglia, un ghjornu o l’altru ti ne saresti andatu à fà u prufessore qual’hè chì sà induve, è tandu, hè megliu tù chè un bapu di famiglia, mi pare.
UN OMU : Ùn mi pudete fà què.
UN PATRONE D’USINA : Iè chì a pudemu fà.
UN OMU : Aghju bisognu di travaglià.
UN PATRONE D’USINA : Ne avemu tutti bisognu, ma ùn si tratta di quessu l’affare.
UN OMU : Di chì affare, allora ?
UN PATRONE D’USINA : L’affare hè chì à qualchissia devia tuccà.
UN OMU : Ed hè tuiccatu à mè.
UN PATRONE D’USINA : Iè, à tè.
UN OMU : Perchè sò giuovanu, ùn aghju micca figlioli, sò struitu.
UN PATRONE D’USINA : Ghjusta. Sò cuntentu ch’è tù abbia capitu. È ùn abbia penseru, intelligente cum’è tù sì, viderai chì a trovi subitu, un’antra piazza.
UN OMU : Grazie.

UN PATRONE D’USINA smarrisce in u bughju è u schjamazzu riempie dinò u silenziu, UN OMU tira un mughju di dulore è dinò volta u silenziu. UN OMU smarrisce è po volta infilendu una ghjacchetta, posa nant’à a sedia cù u capu trà e mani. Dopu qualchì minutu, UN SERVU si avvicina à piglià a cumanda. À stu mumentu principia un fondu musicale, Pat Metheny, Antonia.

UN SERVU : Per piacè ?

UN OMU ùn risponde, pianghje, UN SERVU si ne accorghje è si ne và.

UN SERVU : Scusate, ùn mi era accortu di nunda.
UN OMU : Grazie ! Ma aspettate !

UN SERVU volta.

UN SERVU : Iè ?
UN OMU : Purtatemi qualcosa di forte.
UN SERVU : Brandy, whisky, cognac ?
UN OMU : Iè.
UN SERVU : Scusate, brandy, whisky, cognac, chì preferite ?
UN OMU : Ùn a sò, scusate, fate voi.

UN SERVU si alluntana.

UN OMU : State à sente. Scusate.

UN SERVU si avvicina.

UN SERVU : Iè.
UN OMU : Purtatemi una biera.
UN SERVU : Và bè.
UN OMU : Grande.
UN SERVU : Subitu, monsieur.
UN OMU : Ùn mi dumandate micca cum’hè ch’o pianghju.
UN SERVU : Ùn mi permetterebbe mai.
UN OMU : Sò statu licenziatu.
UN SERVU : Mi dispiace.
UN OMU : Stamane.
UN SERVU : Mi dispiace.
UN OMU : À ondeci ore in puntu mi chjama u patrone.
UN SERVU : Ah !
UN OMU : Tù, veni in u scagnu. Quale sà issò ch’o mi figurava, un cambiamentu di postu, una carica di rispunsabilità più impurtante, una crescita di a paca. Vi rendite contu, cridia ch’ellu mi avessi chjamatu per crescemi a paca, invece, mi avia chjamatu per licenzià mi.
UN SERVU : Mi dispiace da veru.
UN OMU : Ùn abbiate penseru, i soldi da pacà a biera cio l’aghju, è ancu pè lascià vi qualcosa, s’ella hè per quessa (Si fruga ind’istacca è ne caccia un sacchettu).
UN SERVU : Mi chjamanu da quallà (Face per alluntanà si).
UN OMU : Ùn scappate micca. Fighjate quì (Li porghje un fogliu). Lighjite.
UN SERVU : Scusate, ùn vulerebbe esse sfacciatu, ma a cosa ùn mi arriguarda.
UN OMU : Ci hè scrittu chì sò messu in mubilità, ch’elli mi caccianu fora.
UN SERVU : Mi dispiace, chì biera vi portu ?
UN OMU : Quella chì vi pare, basta ch’ella sia grande.

UN SERVU smarrisce in u bughju.

UN OMU : Quandu era zitellu avia grandi prugetti, vulia diventà plombier. Custruì dighe, spustà u mare è i fiumi. Allora voli fà i studii d’ingegnere, mi dicianu, ed eo, innò, vogliu fà u plombier, per fà corre l’acqua in i cannelli è mandà dapertuttu. Cum’ellu hè caru, dicianu l’amiche di mamma, ma soca vulianu dì : chì scemu ! È po sò ingrandatu, a scola ùn andava micca male, cusì aghju studiatu, cum’è tutti, finu à l’università, dirittu, o scenze pulitiche, mi ne sò digià scurdatu. Ma ùn era felice, vulia fà u plombier, pè riesce à incanalà u mare in i cannelli. È una mane l’aghju scuntrata, ùn l’avia più vista dapoi u cullegiu, l’avia lasciata chì era una zitelluccia cù e so trecce, è avale era una donna, era.

UN SERVU volta cù un piattu cù a buttiglia è un bichjeru.

UN SERVU: Eccu.
UN OMU :(chì si occupa e mani cù u bichjere è a buttiglia) : Aspettate, vi vogliu pacà subitu. Un vi ne andate, aspettate . (Hè imbarrazzatu, finalmente si mette a buttiglia sott’à l’ascella è u bichjeru in a stessa manu, riesce à piglià i soldi) Tenite u restu (A buttiglia li casca da e mani) : Eh merda !
UN SERVU : Ùn vi ne fate, vi ne portu un’antra subitu subitu.
UN OMU : (Riguarendu a buttiglia) Ùn face nunda, ùn si hè rivuccata tutta, ci ne hè sempre, merà (Riempie u bichjere di schjuma è beie)

UN SERVU smarrisce è volta cù un altra buttiglia è un stracciu, porghje a buttiglia à un omu è po si ghjimba per asciuvà in terra.

UN SERVU : Eccu.
UN OMU: Zitellu, vulia fà u plombier, ma ancu avale mi piacerebbe, figuratevi.
UN SERVU : Capiscu.
UN OMU: Aghju studiatu ancu u dirittu, ùn sò più s’ellu era per fà avucatu o ghjudice, ma a verità hè chì mi ne imppippava, passava l’esami perchè chì mi avianu dettu ch’ellu ci tuccava à fà cusì, ma ùn era felice. Vulia fà u plombier. È po aghju scontru à ella, a mo zitella, a mo donna. Ùn sì micca felice, mi hà dettu ella, a leghju in i to ochji. Mi hè bastata issa frasa per ricunnoscela, per caì ch’ella era ella, a donna di a mo vita.

UN SERVU (rialzendusi) : Eccu, tuttu hè arrangiatu.
UN OMU: È voi, site felice ?

UN SERVU ùn risponde è si alluntana.

UN OMU: Invece eo, ùn sò più s’è sò felice, stamane era felice sin’à ondeci ore, fintantu ch’elli ùn mi anu micca licenziatu. Era felice perchè chì mi piace u mo travagliu, mi piace à avvità cannelli, stringhje vite è matrevite, imbruttà mi e mani cù u grassu, saldà i metalli trà d’elli. Hè stata a mo moglie à fà mi ritruvà a strada, averebbe pussutu diventà avucatu, o ghjudice, forse ancu capace, siguramente onestu, ma sarebbe statu un avucatu o un ghjudice infelice, chì eo sò plombier, un spezialistu di i cannelli, via un cannelistu. Ma nimu mi capia, nè i mei nè i mo amichi. Ùn vale nè cannellu nè cannelluzzu, issa cosa di i plombier, mi dicianu, dici cusì perchè chì ùn sai fà un o di canna, è po ridianu, cuntenti di ghjuchichjà cù e parolle di a canna è di i cannelli. È po hè ghjunta ella.

Nant’à l’altru latu di a scena affacca una donna in un conu di lume, hà in manu una spzazzuletta pè i capelli, è si ne ghjuverà ogni volta ch’ella parlerà.

UN OMU è UNA DONNA : Ùn devi fà ciò chì ùn ti và, solu pè una quistione di facciata. Voli esse felice: vogliu esse felice. Per esse felice, eo aghju bisognu di tè, è di un travagliu chì mi piacqui, micca di qualsiasi travagliu, ma di unu chì mi piacqui da veru, di un travagliu ch’o possa amà è tene cum’è tengu à tè.
UN OMU: Ed eo aghju bisognu di tè, per campà, perchè chì ti tengu, ti tengu cara, è mi capisci.
UNA DONNA : È dinò di un travagliu. Chì vulia fà quand’è tù era chjucu ?
UN OMU: Cannelistu !

UNA DONNA esce è entre UN SERVU chì porta un’altra buttiglia.

UN SERVU : Eccu.
UN OMU: Ùn vi n’andate, aspettate.
UN SERVU : Dite.
UN OMU: Vi piacenu i viaghji ? Cù a mio moglie femu sempre bellissimi viaghji inseme. Issa estate simu stati in Turchia. È l’estate chì vene anderemu in America Suttana, in Honduras. È leghje, vi piace à leghje ? Cù a mio moglie lighjimu sempre assai assai, durante ore è ore. À i dui lati di u canapè, ella da una banda ed eo da l’altra, passemu l’ore cusì, à leghje, senza parlà. È fà l’amore, vi piace à fà l’amore ?

UN SERVU piglia a buttiglia è face per alluntanà si.

UN OMU: Aspettate chì vi vogliu fà un rigalu.
UN SERVU : Mi dispiace, ùn possu accettà.

UN OMU piglia u sigaru in a so stacchina è u mette in quella di UN SERVU.

UN OMU: Piglialu, per piacè, o ghjettalu, o rigalalu, ma quandu saraghju andatu via. A ti dumandu.
UN SERVU : Grazie (smarrisce).
UN OMU (dopu à avè betu) Vulteraghju in casa à l’ora abituale è faraghju finta di nunda. Ùn li diceraghju ch’o sò statu licenziatu. Sò un attore bonu, eo. Da chjucu, à a scola, avia sempre a parte di u persunagiu principale da fà pè u spettaculu di Natale.Iè, ùn li diceraghju nunda è feraghju finta durante tuttu u tempu necessariu per truvà un antru travagliu. Pocu impreme qualessu. Perchè chì a tengu cara, a mio moglie, è ùn vogliu ch’ella soffri. Mi dicerebbe ch’ella lascerà ancu ella i studii, ch’ella si farà impiicà in una piazza qualunque. È eo ùn vogliu, a tengu cara troppu. (à UN SERVU) : Ditemi ch’o facciu à piattà li a verità. Ditemi, voi dinù fareste cum’è mè, ùn hè vera ? Ùn si accurghjerà di nunda. Ogni mtina mi alzeraghju à l’ora abituale è li diceraghju chì vò à travaglià. Invece, ùn ci anderaghju à travaglià, ma à circà un antru travagliu, Pocu impreme qualessu.

UN SERVU cù in manu un piattu duv’ellu ci hè bichjeru è buttiglia, hè schjaritu da u conu di lume è canta L’estudiant di Vic in duo cù UNA DONNA chì si pettina cù a spazzuletta.

Una cançó vull cantar
Una cançó nova i linda.
d’un estudiant de Vic
que en festejava una viuda.

Bon amor, adéu-siau,
color de rosa florida.
Bon amor, adéu-siau.

Ella es volia casar,
el seu pare no ho volia,
i l'estudiant se'n va anar
a servir una rectoria.

Bon amor, adéu-siau,
color de rosa florida.
Bon amor, adéu-siau.

Però la viuda el va seguir
a Roma de pelegrina.
Quan es van tornar a trobar,
una basca ja en tenia.

Bon amor, adéu-siau,
color de rosa florida.
Bon amor, adéu-siau.

Nines que veniu al món,
no es fieu de gent de llibres,
tenint-ne quatre raons
a se'n van a cantar missa.

Bon amor, adéu-siau,
color de rosa florida.
Bon amor, adéu-siau.

A canzona hè finita, UNA DONNA smarrisce, UN OMU cantichjeghja u riturnellu :

Bon amor, adéu-siau,
color de rosa florida.
Bon amor, adéu-siau.

Vi piacenu e canzone pupulare ? À mè è à a mo moglie ci piacenu tantu, ci piacenu. Soprattuttu quelle di origine medievale. In casa avemu una mansa di dischi. In ogni viaghju ch’è no avemu fattu avemu sempre riguaratu un discu o dui. In e lingue più varie. Brittone, Gaelicu, Sardu, Catalanu. (Cantichjeghja) :
Una cançó vull cantar
Una cançó nova i linda.
Ùn capite micca ciò ch’ella dice ? Ùn hè micca difficiule. Hè una storia d’amore trà un studiante è una veduva. Ma u bapu d’ella ùn vole è ellu và à travaglià in un retturatu rumanu, ella piglia è affacca senza prevenelu è u trova cù un’antra donna.
UN SERVU (Pigliendu a buttiglia) : Vi ne portu un’antra ?
UN OMU: Innò chì aghju betu troppu.
UN OMU: Vi portu u contu ?
UN SERVU : Innò, purtatemine un’antra, hè troppu prestu per vultà in casa.
UN OMU: Cum’è vo vulete.
UN OMU: Ùn sò micca fà finta, mai aghju sappiutu fà finta. Subitu ch’ella mi fighjerà ind’è l’ochji, capiscerà tuttu. Chì ùn aghju più travagliu, ch’è no ùn puderemu più andà in vacanze, chì forse ci hà da vulè ch’è no cerchimu una casa più à bon pattu chè quella ch’è no avemu avà, chì forse ci hà da vulè ch’è no vendimu a vittura. Ch’ell’ùn hà da esse faciule di cuntinuà per sti mesi chì venenu.

Bughju. U conu di lume si spiazza ver di u centru di a scena. UN OMU u seguita trascinendu a sedia è tenendu in manu a buttiglia. Lascia a sedia sottu à u lume, si alluntana è po volta senza ghjacchetta è in ciavatte ; hà un televisore purtevule ch’ellu si mette davanti, in terra, posa, beie. A telè manda imori è lumi, UN OMU penciuleghja. Entre UNA DONNA, stà daretu à ellu, in manu t’hà un sacchitone biancu. U feghja innamurata. Spenghje a telè, racoglie a buttiglia, esce, volta cù una cuverta è li mette à dossu, da prutegelu da u fretu. Ellu si sveglia, si abbraccianu, spicca a musica di un tango di Piazzolla, Tanguedia III.

UN OMU: Sì tù, a mo cara ?
UNA DONNA : Cumu stai ?
UN OMU : Sò felice.

Pianghjenu abbracciati. Bughju. Tanguedia III cuntinua fin’à u principiu di l’altra scena.

DUI.

Scenugrafia particulare, ùn ci ne hè. Solu qualchì ghjocu di lume è d’ombra da sottulineà a presenza in scena di varii spazii. Sona l’arilogiu. A suneria cresce. Quand’ella sona à intrunà, dopu qualchì minutu, piglia è pianta di un colpu. Una stonda di silenziu ed affacca UNA DONNA. Hè in camisgia di notte, incirlita è insunnulita. T’hà in manu una tazzina di caffè è gira u cuchjarinu. Beie. Ripone a tazza, si alliscia u corpu. Pensa a qualcosa chì a rende felice. Pone a tazzina in terra. Mette e duie mani nant’à u so corpu. Si feghja piena di felicità. Ripiglia a tazzina è smarrisce. Cantichjeghja L’estudiant de Vic.

Una cançó vull cantar
Una cançó nova i linda.
d’un estudiant de Vic
que en festejava una viuda.

Bon amor, adéu-siau,
color de rosa florida.
Bon amor, adéu-siau.

Sona u telefonu. Dopu qualchì suneria affacca dinò UNA DONNA, ùn hè ancu cumplettamente vestuta. A camisgia l’hà sempre di fora, hà un scarpu in manu è u telefonu in equilibriu trà u collu è a spalla. Finiscerà di parlà mentre ch’ella parla à u telefonu.

UNA DONNA : Iè ?
Bonghjornu.
Stò bè, iè, tuttu và bè, grazie.
Iè, speremu.
Ellu ? Ellu, nò, u tintu. Hè un veru tesoru. Sò ghjorni ch’o sò strana, chì ùn ci sò più di capu. Ma ellu ùn mi lu face micca pacà. Ci capimu solu à fighjà ci.
Ancu oghje, cum’è eri, è cum’è marti, ùn sò riesciuta à sveglià mi, ma ellu ùn mi hà disturbatu, u puverettu cusi caru, si hè preparatu u cafè solu solu ed hè andatu à travaglià senza sveglià mi.
È in più, hà messu u caffè à u caldu per mè.
Iè, ti chjamu dopu, ciao.
À dopu.
Grazie.Ciao.

UNA DONNA smarrisce. Tel Her You Saw Me, di Pat Metheny riempie u silenziu. Un conu di lume schjarisce una piccula sedia. Dopu una stundarella, affacca UN DUTTORE, tene in manu un invuluppone biancu. Torna una stonda è affacca UNA DONNA.

UN DUTTORE :Bonghjornu, cumu state ?
UNA DONNA : Bonghjornu (Ride)
UN DUTTORE : Cum’hè ch’è vo ridite, site cuntenta, oghje ?
UNA DONNA : Iè, innò, ùn la sò.
UN DUTTORE : Capiscu.
UNA DONNA : Scusate, ma u vostru “ cumu state ? ” mi face ride, per via ch’ellu hè un duttore à dumandà mi la. Di regula, deverebbe esse u cuntrariu, u malatu dumanda à u duttore “ cumu stò ? ” è u duttore li risponde “ bè ” o allora “ male ” !
UN DUTTORE : Avete a ragiò, devu ricunnosce ch’è vo avete a ragiò. Peccatu ch’ell’ùn fussi pussibule micca sempre, ancu s’è in u nostru casu, vi assigurgu state da veru propiu bè. Cumplimenti. (Purghjenduli l’inviluppu) : Guardate quì, tutti risultati perfetti. Scuppiate di salute scuppiate !
UNA DONNA (impenserita) Hè vera ?
UN DUTTORE : Hè più chè vera, ma ùn mi parite cuntenta. Soca avereste preferitu ch’o vi dicessi chì tuttu và male ?
UNA DONNA : Innò, ùn hè quessa.
UN DUTTORE : È chì pò esse, allora ?
UNA DONNA : Innò, hè chì eo sperava...
UN DUTTORE : Speravate ? (Si alza è a face pusà nant’à a sedia) È chì speravate ?
UNA DONNA : Iè, ancu s’ellu ùn sarebbe u mumentu più sceltu... Ùn aghju ancu compiu i mo studii, sapete ?
UN DUTTORE : Chì studii fate ?
UNA DONNA : Architettura.
UN DUTTORE : Bona, è vi piace ?
UNA DONNA : Assai, mi piace assai.
UN DUTTORE : È bè, hè chì puru s’è ùn a ci pudiamu ancu permette, a casa, a pigione, a vittura, e spese impreviste, cuminciava à piacemi l’idea di avè un figliolu.
UNA DONNA : Bona, u celu vi hà cuntentatu.
UN DUTTORE : Cumu dite ?
UNA DONNA : Chì u celu vi hà intesu è rispostu à a vostra brama. U celu, o u distinu, o l’azardu, o altru restu chì vi piace di più vi hà messu incinta ; aspettate un figliolu.

UNA DONNA ferma senza voce, feghja UN DUTTORE impalaficata.

UN DUTTORE : Vi facciu purtà un bichjere di acqua ?
UNA DONNA (mughja) : Ièèèèè !
UN DUTTORE : Un mumentu.
UNA DONNA : Innò, nò andate puru. Ùn aghju bisognu d’acqua eo, ma di champagne, di cicculate, di un abbracciu forte forte.
UN DUTTORE : E duie prime cose ch’è vo vulete, ùn e vi possu dà, ma a terza po, eccumi quì.

UNA DONNA è UN DUTTORE si abbraccianu. Bughju. U lume di un pruiettore crea un scraniu chì acceca UN OMU. Di stintu si copre l’ochji alzendu un bracciu. Un lume debule schjarisce UNA DONNA chì parla à u telefuninu, ride. Nantu à UN OMU sò pruiettati passi di Ciao Rudy, Mastroiani chì balla travestutu da Valentino. UNA DONNA canta Vuelvo al Sur, di Piazzolla/Solanas. Quand’ellu sente cantà UNA DONNA, UN OMU si appacia è cerca à rifà i passi è l’attitudine di Mastroiani.

UNA DONNA (canta) :
Vuelvo al Sur,
como se vuelve siempre al amor.
Vuelvo a vos,
con mi deseo, con mi temor.
Llego al Sur,
como un destino del parason.
Soy del Sur,
como los aires del bandoneon.
Sueño al Sur,
inmensa luna, cielo al revés.
Volco ai Sur,
que el tiempo abierto hizo después.
Quiero al Sur,
su buena gente, su dignidad.
Siento al Sur,
coma tu cuerpo en la intimidad.
Te quiero, Sur
te quiero, Sur
te quiero, Sur.

Vuelvo al Sur,
como se vuelve siempre al amor.
Vuelvo a vos,
con mi deseo con mi temor.
Quiero al Sur,
su buena gente, su dignidad.
Siento al Sur,
como tu cuerpo en la intimidad.
Vuelvo al Sur,
llego al Sur,
te quiero Sur,
te quiero Sur.

UN OMU smarrisce. UNA DONNA hè schjarita da un lume chì a seguitanu in i muvimenti chì facenu pensà à passi di ballu. Cuntinua à parlà à u telefonu è avà percepimu duie frase.

UNA DONNA : Ùn sò micca scimita. Ballu in carrughju ma ùn sò scimita, a ti ghjurgu !
Innò, ùn vogliu micca ch’è tù venga, anderaghju subitu in casa, vogliu ch’ellu sia ellu u primu à sapè la.
Sarà felice più chè mè quand’ellu saperà ciò chì mi accade, ciò chì ci accade,.
S’ella hà da cambià trà di noi ? Sigura, ma in megliu, ùn saremu più un coppiu, ma una famiglia.
Una famiglia, una famiglia, una famiglia, una famiglia.

U lume si spiazza da UNA DONNA è và à calà si nantu à a sedia. UNA DONNA ci si dirige, cappia u mantellu nantu, si mette à l’asgiu è accarezza l’inviluppu biancu. A scena hè inudata da a musica di Antonia di Metheny. UNA DONNA porta a manu in faccia è pianghje di felicità. Dopu una stonda affacca UN SERVU.

UN SERVU : Chì vi servu ?

UNA DONNA ùn li risponde, pianghje, UN SERVU si ne accorghje è si ne và.

UN SERVU : Scusate, ùn mi ne era micca accortu.
UNA DONNA (alegra) : Aspettate, ùn vi n’andate.

UN SERVU volta.

UN SERVU : Chì vulete ?
UNA DONNA : Purtatemi qualcosa.
UN SERVU : Alcool ? Senza alcool ?
UNA DONNA : Iè.
UN SERVU : Scusate, Alcool, senza alcool ?chì preferite ?
UN OMU : Ùn a sò, scusate, fate voi.

UN SERVU si alluntana.

UNA DONNA : State à sente, per piacè.

UN SERVU si avvicina.

UN SERVU : Chì vulete ?
UNA DONNA : Purtatemi un mousseux, o piuttostu nò, u champagne.
UN SERVU : Chì marca ?
UNA DONNA : Vi facciu cunfidenza.
UN SERVU : Voltu subitu.
UNA DONNA : Ùn mi dumandate micca cum’hè ch’o pianghjia ?
UN SERVU : Ùn a mi permetterebbe micca.
UNA DONNA : Perchè sò felice.
UN SERVU : Sò cuntentu.
UNA DONNA : Figuratevi chì stamane, pocu fà, sò andatu ind’è u duttore...
UN SERVU : Ah !
UNA DONNA : È mi hà dettu chì ùn aghju nunda, chì sò in salute.
UN SERVU : Bona.
UNA DONNA : Aspettu una criatura (Li face vede l’inviluppone biancu).
UN SERVU : Benissimu !
UNA DONNA (Purghjenduli l’inviluppu) : Fighjate ! Lighjite.
UN SERVU : Scusate, ùn vulerebbe esse scortu, ma a cosa ùn mi arriguarda.
UNA DONNA : Ma fate puru.
UN SERVU (Piglia l’inviluppu) : Sò cuntentu per voi. Propiu cuntentu (si alluntana).
UNA DONNA : Purtate un bichjere ancu per voi chì devimu tuccà.

UN SERVU smarrisce in a zona d’ombra.

UNA DONNA : Chì voli fà quand’è tù sarai grande, o chjù ? Architettu, rispundia. Chì bellu mistiere ? Ma ùn hè micca troppu pè i maschji ? Ma eo sò un maschju. Rispundia eo. Ma era bugiarda. Per quandu sarebbe grande vulia solu esse mamma. A mamma di una criatura da rende felice.

UN SERVU volta cù un piattu cù a buttiglia è duie cuppe. Versa cù sgualtrezza u vinu è po toccanu.

UN SERVU : Tanti auguri.
UNA DONNA : À ringrazià vi !
UN SERVU : Di solitu ùn la farebbe, ma què hè un’occasione speziale.
UNA DONNA : À ringrazià vi !
UN SERVU : Ùn accade spessu di festighjà un avvenimentu cusì felice, o forse cunvenerebbe di più à dì : “ una bona nova ” ?
UNA DONNA : Bona nova, ancu s’ell’ùn mi pare un casu.
UN SERVU : È s’è vo mi permettite, vi vogliu ringrazià pè l’invitu cù un picculu gestu, forse un pocu troppu in avanzu, ma pensu ch’ellu ci stà, un bellu sigaru pè u bapu di a criatura !

UN SERVU porghje u sigaru è UNA DONNA u piglia.

UNA DONNA : Grazie !
UN SERVU : È tanti auguri un’antra volta.
UNA DONNA : Grazie !
UNA DONNA : Hè assai ch’è vo fate u servu ?
UN SERVU : Iè, sò parechji anni.
UNA DONNA : È vi piace ?
UN SERVU : Mi piacerà.
UNA DONNA : Mi piacerà ùn hè una risposta.
UN SERVU : Allora, mi piace.
UNA DONNA : Ùn vulete micca sapè cum’hè ch’o a vi dumandu ?
UN SERVU : Cum’hè ch’è vo a mi dumandate ?
UNA DONNA : Perchè sò curiosa. Sò curiosa cum’è una scimia, o cum’è una donna, cum’è una donna nurmale, una donna qualunque.
UN SERVU : Vi piacerà tantu di esse una donna qualunque ?
UNA DONNA : Iè, mi campa.
UN SERVU : Ùn ci capiscu nunda.
UNA DONNA : Ùn capia mancu eo fin’à stamane. Aghju vissutu tanti anni circhendu à esse differente, à distinguemi da l’altra ghjente, di esse eo è basta chì avia persu u sensu di e cose. Invece, circhendu à esse differente, era propiu cum’elli vulianu i mo genitori, i mo prufessori, i mo amichi. Invece chì finalamente avà mi sentu solu mè stessu, una donna qualunqyue innamurata è, sopr’à tuttu, incinta.
UN SERVU : Sapete chì site propiu simpatica.
UNA DONNA : À ringrazià vi, site simpaticu ancu voi.
UN SERVU : Aùh ! cù u mistiere ch’o facciu, ùn si pò esse simpatichi. ‘Vo sapessite chì ghjente si scontra ?
UNA DONNA : Da veru ?
UN SERVU : È ùn vi parlu di e brutte ghigne è di l’imbriaconi.
UNA DONNA : Ah nò ?
UN SERVU : Innò, vogliu dì e persone chì vulerebbenu chì noi, i servi, ch’è no rimpiazzimu i preti o i duttori, cum’è s’ellu fussi cumpresu in u prezzu di u caffé una cunfessione o una psicoterapia.
UN SERVU : Ah nò ? (Versa un’antra cuppa per ellu è per ella.)
UNA DONNA : Scusate, qual’hè chì sà ciò ch’è vo avete da pensà di mè, chì mi lagnu di quelli chì si vulerebbenu sfugà cun mè, è dopu, cun voi, mi cumportu esattamente cuml’è quelli chì ne aghju dettu ghjustu avà. Scusatemi.
UN SERVU : Ma nò, à mè mi piace à stà à sente, a vi aghju detta, sò assai curiosa, è po, avà ch’aghju da esse mamma, mi devu ancu avvizzà à stà à sente, chì ne pensate ?
UNA DONNA : Hè furtunatu, u vostru maritu, di avè una moglie cum’è voi.
UN SERVU : A cridite ?
UN SERVU : Ne sò siguru.
UNA DONNA : Invece eo ùn la sò più.
UN SERVU : Aiò, ùn parlate micca cusì.
UNA DONNA : Avà chì ci hè a criatura, mi tuccherà à ubligà lu à capisce ch’ellu ùn pò fà solu ciò chì li piace, ma ch’ellu li tuccherà à assume altre respunsabilità. Cum’è per u travagliu, ùn lu pò cunsiderà solu cum’è un ghjocu pè i grandi, ma cum’è una respunsabilità di fronte à a so famiglia. Li tuccherà à cumincià à cunsiderà u valore di u dinaru.
UN SERVU : Costanu i figlioli.
UNA DONNA : Bravu.
UN SERVU : Scusate.

UN SERVU feghja versu un puntu di a scena cum’è s’elli u chjamavanu è po si alluntana. Un conu di lume schjarisce UN SERVU, hà e mani ind’istacca è u cullettu di a ghjacchetta rialzatu, hà u fretu.

UNA DONNA è UN OMU : Ùn pudemu pensà solu à a nostra felicità. Tù voli esse felice, eo vogliu esse felice. Ma ci sò ancu l’altri, chì ùn sò micca solu fora di noi, ma drentu à noi. Avemu bisognu di l’altri per vive. Avemu bisognu di tene caru. Di teneci cari.
UNA DONNA : È eo aghju bisognu di tè per vive, perchè chì ti tengu caru, perchè chì mi capisci.
UNA DONNA è UN OMU : Chì mistiere vulia fà quand’è tù era chjuca ?
UNA DONNA : A mamma !

UN OMU smarrisce è volta UN SERVU, porta un piattu cù duie pastizzerie.

UN SERVU : Sò cumpresi in u prezzu di u champagne, mi n’era scurdatu.
UNA DONNA : Da veru ?
UN SERVU : Iè, propiu !
UNA DONNA : À ringrazià vi. State à sente !
UN SERVU : Iè.
UNA DONNA : S’o fussi a vostra moglie è annunzià vi ch’o aspettu un a criatura, cumu riagiscereste ?
UN SERVU : Ùn a sò.
UNA DONNA : Ùn avete micca figlioli ?
UN SERVU : Iè, dui.
UNA DONNA : È allora ?
UN SERVU : Sò spiccatu dapoi cinque anni.
UNA DONNA : Mi dispiace.
UN SERVU : I mo figlioli, i vecu un week end tutte e trè settimane.
UNA DONNA : Da veru, ùn vulia micca esse indiscreta.
UN SERVU : Ùn vi ne fate, tuttu hè accunciatu, oramai. Hè stata colpa meia, è ancu di stu mistiere impussibile ch’o facciu eo. Voltava in casa sempre tardi tardi è sempre azezu, cum’è s’è a mio moglie fussi l’unica culpevule di e mo rabie di tutta a santa ghjurnata.
UNA DONNA : Ùn a capiate, a vostra moglie ?
UN SERVU : Innò.

UN SERVU si alluntana, UNA DONNA manghja e pastizzerie cun nervosu.

UNA DONNA : Mi sbruglieraghju per esse in casa è faraghju finta di nunda. Ùn li diceraghju nunda di a criatura. Mi criderà, chì crede sempre ciò ch’o li dicu. Iè, ùn li diceraghju nunda fintantu ch’ùn saperaghju s’ellu hè prontu à fà u bapu, prim’à di tandu, ùn li diceraghju nunda. U tengu troppu per obligà lu à un passu chì ùn ci sarebbe micca preparatu.

Un conu di lume schjarisce UN SERVU, chì spazza in terra pocu cunvintu è cumencia à cantà “ distrattu ” Vuelvo al Sur. UNA DONNA si alza è và versu ellu sempre più alegra. Li caccia a spazzola da e mani, a lampa in terra è inseme cantanu è ballanu.
Intantu UN OMU gira intornu à a sedia tenendu in manu a buttiglia. Dopu, a pone in terra, smarrisce è volta senza ghjacchetta è in ciavatte, trascinendu un televisore purtabile accesu ch’ellu si mette davanti à l’ochji, in terra, si posa, beie. A telè manda rimori è lumi. UN OMU penciuleghja.
UN SERVU hè smarritu. UNA DONNA chì ùn balla è chì ùn canta più, “ entre ” stringhjendu un inviluppu biancu. Feghja UN OMU innamurata. Spenghje a telè, riguara a buttiglia, esce, volta cù un plaid ch’ella li mette à dossu. U basgia nantu à una masca. Ellu si sveglia, si abbraccianu, spicca a musica di un tango di Piazzolla, Tanguedia III.

UN OMU : A mo cara, sì tù ?
UNA DONNA : Cumu stai ?
UN OMU : Sò felice.

Pianghjenu accumbracciati. Bughju, Tanguedia III.

Pagine : 1 2 3 4 5