Alberto Pozzolini : rencontre avec la littérature de Toscane

Scontri di 18.01.2001 - 19.01.2001

La première des Rencontres littéraires mensuelles préparées par le CCU pour 2001 s’est déroulée les 18 et 19 janvier. A Bastia, puis à l’Université de Corse où Alberto Pozzolini a été accueilli par l’équipe d’organisation de ces rencontres.

Neria de Giovanni en visite au CCU en 2001

Scontri di 14.02.2001 - 15.02.2001

Les Rencontres littéraires mensuelles du CCU se poursuivent.
Neria De Giovanni est professeur de littérature à l'université de Sassari (Sardaigne, directrice de la revue Salpare et des éditions NEMAPRESS d’Alghero. Experte auprès de la communauté européenne pour les nouvelles technologies de l'information et de la communication, elle est aussi présidente de l'Association Internationale des Critiques Littéraires. C’est une personnalité de culture et d’action qui a été accueillie les 14 et 15 février 2001 à Bastia et à l’Université de Corse.

Resucontu di a visita di Drazen Katunaric di u 2001

Scontri di 02.04.2001

Resucontu di a visita di Casimiro de Brito di u 2001

Scontri di 17.05.2001

Dans le cadre des rencontres organisées sous l’égide du CCU était reçu le jeudi 17 mai 2001, à Corti puis à Bastia, poète, romancier, conteur et essayiste portugais.

Jose Maria Alvarez in visita in 2001

Scontri di 01.06.2001

Resucontu di a visita di Carles Duarte di u 2001

Scontri di 01.11.2001

Unu trà i scrittori catalani più di nomina, era l'ultimu invitatu di u CCU pè l'annu 2001. Impegnatu da a gestione di a Generalitat di Catalunya, chì ne hè u secretariu generale, si hà pussutu fà solu un'affaccata di un ghjornu. Una prova di cunsiderazione pè u CCU è di amicizia pè a Corsica chì li ne simu propiu ricunniscenti. A ghjuria di U Premiu di u Libru corsu cù u so presidente

Neria De Giovanni

Neria De Giovanni

DE GIOVANNI Neria

Quelques-extraits de l‘oeuvre de Drazen Katunaric

Avemu digià presentatu à Drazen Katunaric, un pueta cruatu di prima trinca. A voce ch’ellu hà purtatu in Corsica sò stati parechji à sente la, trà Corti, Bastia duv’ellu fece unepoche di animazione, in cumpagnia cù quelli di u CCU. Maria Anna Versini si hè primurata di mette una bella mannella d’issi puemi in versura corsa. U risultatu hè di garbu. Una volta torna si palesa l’interessu di issu modu di fà scontri e dialoghi trà lingue è culture chì di regula ùn anu tante occasione di barrattà si nè parolle nè altru. U testu di u pueta vi si hè portu in traduzzione francese è corsa.

A falata

À l’abrucata, dui donni, mì
Dui donni à l’abrucata
Da u tarrazzolu vinizianu
Si sò passati,
Da l’una à l’altra una sarpi
Una sarpi fina fina
È quiddu affari t’avarà ancu cummossu
Quiddi chì coddini i sarpi à mani nudi
Quiddi chì i sponini à a luci di u soli
È dinò quiddu ghjuvanottu quì in carrughju
Suttu à quiddu tarrazzolu
Chì si riguara un mandili biancu
Cascatu da u saccu d’una puttana.
Ma ch’avarani pattighjatu issi dui donni ?
È ch’avarà vintu issu ghjuvanottu cù quiddu mandili biancu ?

Brama 2

Ana,lintatu u basgiu ùn ci sboccu à rifiatà.
A nuttata sana, vultulò in issi carrughji, ochji sbasgialiti,
Briacu persu, à strascinà mi arrenti à porti è curridori scunnisciuti.
Aghju basgiatu quidda pittura vechja, cripulata, pulvarosa di u muru.
A punta di a me lingua, furculuta, s’impittò à I fantasimi di quiddu albori,
Spiriati bianchicci ani scantati a luna è i steddi,
Nantu à quidda Piazza, indù ci hè ghjenti è maghjini, u sonniu smarì.
Saraghju po una sarpi adurmintata ? saraghju quidda sarpi di a cità palida

Pages