Versione :

Ducumentu
Whistler in Aiacciu in u 1901

In u 1868, hè statu un inglese, u duttore James Henry Bennet, à lancià Aiacciu da stazione di invernu. Ci fù un libru, è po articuli à fà la cunnosce. Li dete aiutu u duttore Ribton, un altru duttore, l’alemanu Bierman, è po una scuzzese Miss Thomasina M.A.E. Campbell, chì dete di manu à a custruzzione di i " cottages " è di a chjesa anglicana, nantu à u corsu Grandval. Aiacciu era una stazione frequentata assai à u principiu di u XX e seculu.

Versione :

Ducumentu
In Aiacciu...

Antone : Quantu ci sarà chilometri trà Aiacciu  Bastia ?

Marcella : Ci vole à cuntà duie ore ; si dipende s’è tù vai in piena cità o in i cuntorni ! (accurghjendu si chì Petru si ne ride) O Pè, chì ti piglia? Aghju dettu un sprupositu ?

Versione :

Ducumentu
Andendu in Aiacciu

Viaghju in trenu Aiacciu

Viaghju in trenu Aiacciu

 

Ind’è « AJACCIO, mon village » (Imprimerie de Compiègne, 1974), Saveriu VERSINI conta chì Balzac, dopu una settimana in Aiacciu, hè ricunnisciutu da un studiante chì l’hà cunnisciutu in Parigi è chì face esce un articulu ind’è u Journal de la Corse. Hè finita! Ùn averà più pace: « Hélas ! Hélas ! Quel ennui !... Mais Ajaccio est une même maison ».

Tappa 5

Un passu à pressu à l’altru, un chilometru à pedi è ùn sò quantu in vittura, è po dopu in trenu –u nostru Trinnichellu chì à dì la franca, ùn trinneca micca tantu- eccu ci ghjunti in Aiacciu. Nantu à issa cità è i so cuntorni, ci hè tantu à dì chì ellu hè megliu à stà si zittu è à fà si una passighjata, dicendu si ch’ellu ci si vulterà subitu chè pussibule. Sò propiu una scuparta diviziosa u golfu, a cità è i so carrughji tutti pieni di u ricordu di l’Imperatore ma dinù di una pupulazione cù u so caratteru è a so cultura lucale sputica.

Sumariu:

Principià à amparà !

Versione :

Ducumentu
Figliolu è puffigliolu di pastori in Alta Rocca

Ghjuvandumenicu Giovannangeli.

A muntagnera s’appruntava parechji ghjorni nanzu di parte. Carcavamu a calescia à vistiti, pruviste è animali manzi. E bande partianu dopu à a mugnera. Ci tuccava à andà à pedi sinu à Sapareddu. Subbitu ghjunti, suminavamu. À bon’ora partiamu versu l’Alcudina daretu à l’animali. A capulata si cumpia à u paisolu di Prugna. U tempu di una stagione, e tintenne rinviviscianu isse muntagne.

Versione :

Ducumentu
A legenda di u brocciu

Una volta ci era un pastori chì facia u so brocciu. Soca sarà statu in Lavudonacu.... Ghjunghji u diavulu è dici:

O mi dai i to casgia o ti piddu i to pecuri! Mi darè tutti i casgia chì tù farè duranti u mesi!

Versione :

Ducumentu
Da Zonza à falà

Da Zonza à falà

Da Zonza à falà

L’ALTA STRADA

Versione :

Ducumentu
Zonza una cumuna maiò

ZONZA

ZONZA

Zonza hè una cumuna ricca assai. Si stende da Bavella sinu à u mare. Ghjè a terza cumuna di Corsica. 1836 parsone ci stanu ma ùn ci n’hè cà 250 in lu paese stessu. Ci hè un iscartu maiò trà a parte muntagnola è a piaghja chì hè bella di più dinamica.

Parechje parsone di nomina sò passati in Zonza. Prima, u rè di i Corsi, Tiadore di Neuhoff in u 1736, ci hè statu dinò Napulione III cù l’imperatrice Eugénie. U terzu incurunatu à esse ci statu hè u sultanu di u Maroccu, Mohamet V.

Versione :

Ducumentu
E muntagne di Bavedda

Bavedda

Bavedda

E MUNTAGNE DI BAVEDDA

E muntagne di Bavedda si trovanu in Pumonti, vicinu à Zonza, in l’Alta-Rocca. I puntali bellissimi di Bavedda sò trà i siti turistichi corsi più visitati durante a statina. A foce di Bavedda hè à 1243m, trà mezu à i pini larici in altura è i pini marittimi quand’ellu si fala à l’inghjò. U locu hè propiu à mezu à u territoriu di u Parcu Naturale Regiunale di Corsica.

Versione :

Ducumentu
Andendu ver di Bavedda

Andendu ver di Bavedda

Andendu ver di Bavedda

Quand omu pensa à a Corsica affacca subitu u mare turchinu turchinu, a rena bianca è u sole chì luce quassù. In celu. Da perde a bussula senza più sapè duve piglià nè chì chjassu sequità. Ma ùn ci scurdemu chì a piaghja è u mare s’elli si meritanu a so nomina, ùn hà mai fattu male à nimu un bagnu in l’acqua viva di i fiumi o di i lavi, è d’altronde issi lochi custindi ùn mancanu ne di vista nè di paisaghji senza da e parte di Bavedda duve passighjendu spessu si sbocca nantu à vasche naturale o spisce duv’elli frombani i ghjargali.

Pages