Cronaca Samson agoniste

 

 

A riscrittura di miti bibbiichi ghjè qualcosa di currenti in a literatura è soprattuttu in a literatura auropeana è di modu più largu uccidentali.

I miti bibbiichi sò soprattuttu adattati in rumanzi o puesii ma quì c’intaressaremu à una riscrittura chì pidda a forma d’una pezza di tiatru. Ghjè qualcosa chè no ritruvemu ind’è Esther di Racine o Salomé d’Oscar Wilde pà asempiu.

D’ogni tempu, i miti bibbiichi, è di modu più ghjinirali a Bibbia, sò stati un supportu pà a criazioni. Si crea à partesi da qualcosa di cunnisciutu è u testu forsa pò avè una significazioni bè pricisa sionti u periudu ch’eddu hè statu scrittu.

John Milton scrivi Samson agoniste in u 1671. Forsa, l’imprighjunamentu di Samson ghjè una manera di parlà di u so propiu imprighjunamentu in u 1660 duranti a Risturazioni. U parsunaghju di Samson ghjè dinò una manera pà Milton d’illustrà a so propia cicaghjini. Di fattu, à quarant’anni, l’autori avia dighjà persu a vista.

À u niveddu di a struttura, vidimu chì ùn ci hè micca atti o sceni in sta pezza. Ghjè una scelta di l’autori parchì da disignà a so pezza parlava di « puema dramaticu » è ùn vulia micca ch’edda fussi ghjucata.

Milton tratta u mitu di Samson sottu à l’angulu di a prighjò allora ch’eddu avaria pussutu scedda unu di i so fattoni o a siduzzioni di Dalila. Sta scelta ùn pari micca anudina parchì a tematica di a prighjò pò avè un certu impattu nant’à u litturatu di l’epica.

U titulu ci moscia chì a storia hà da essa cintrata nant’à u parsunaghju di Samson è micca nant’à « Samson è Dalila », a storia d’amori ùn hè guasgi micca mintuvata.

« Agoniste » ghjè un tarmini propiu intarissanti postu chì significheghja « quiddu chì stendi a so forza ». « Agoniste » veni dinò da u latinu agonista, « quiddu chì cumbatti in i ghjochi ».

Sti dui significazioni piddani tuttu u so sensu à a fini di a pezza quandu Samson duranti i ghjochi prova a so forza da tumbà i filistini chì sò i nimichi principali di u populu ebreu.

À u principiu di a pezza, Samson hè dighjà prighjuneru. U scopu hè di muscià chì Samson hè vittima d’un doppiu imprighjunamentu. Prima, ghjè cundannatu à stà incatinatu è à fà girà a rutaghjola è dopu ghjè prighjuneru di a so cicaghjini.

Ùn ci hè micca assai parsunaghji ind’è sta pezza, solu sei è u coru. U coru si scrivi in a tradizzioni antica di u tiatru. Quì, ghjè eddu chì cummenta è chì ci dà infurmazioni nant’à Samson, a so storia nanzu d’essa prighjuneru.

Pà asempiu, u coru t’hà dinò a funzioni di rapurtà infurmazioni à i ginitori di Samson, ghjè com’è un resucontu. Ghjè à tempu coru è missaghjeru. Sempri pidda a difesa di Samson.

Parechji tematichi rivenini in sta pezza è sò dinò ricurrenti in a Bibbia. Avemu pà asempiu a figura di a donna parversa cù Dalila chè ritruvemu in a Bibbia cù Salomé, Hérodiade, Judith è a donna adultera… A tematica di a stirilità apparisci dinò parchì imparemu chì a mamma di Samson ùn pudia avè ziteddi. Ritruvemu l’inficundità sei volti in a Bibbia, cù a mamma di Samson ma dinò cù Sarah, Rebecca, Rachel, Anne è Elisabeth.

Samson qualificheghja Dalila di iena, animali chì riprisenta a gattivezza, l’ipucrisia è a parversità.

Dalila riprisenta tutti i donni. Ghjè guasgi una mitunimia, si pidda una parti pà u tuttu. A pudemu cunsiderà com’è una nova Eva.

Ci hè una vittimisazioni di Dalila. Si voli fà passà pà a vittima « Je craignais que tu ne me quittasses un jour comme celle de Timna ; je cherchais donc, par tous les moyens, à augmenter ta tendresse, et avec plus de force, te retenir près de moi ». Dopu, Dalila voli piddà u rollu di a salvatrici « Je t’arracherai à cette affreuse prison ; tu demeureras à mes côtés, en un lieu où mon amour redoublera pour toi ».

Ci pudemu intarissà à u parsunaghju d’Harapha in a pezza. Pò parè sicundariu, solu quì da pruvucà Samson ma in fatti u so rollu hè più impurtanti. Di sicura, pruvucheghja à Samson cù pà asempiu « Il ne fallait, pour te vaincre, que les ciseaux d’un barbier » ma à tempu pò essa cunsideratu com’è un doppiu di Samson, un Samson di u passatu chì u Samson prighjuneru devi affruntà è tandu entri in una lotta più psiculogica chè fisica.

U racontu bibbiicu hè rispittatu, ùn ci sò micca stati mudificazioni.

Dighjà à u principiu, sapemu chì solu a morti pudarà libarà Samson di a so doppia pena cù     « Une seule prière reste encore sur mes lèvres ; elle est courte et puisse-t-elle être entendue : une mort prompte qui soit le terme et le dictame de mes maux ». Tandu, ghjè cusì ch’edda si compii a pezza.  Samson mori tumbendu incù eddu i filistini com’è in u racontu bibbiicu. Ùn vidimu micca a morti di Samson, ghjè u coru chì a ci raporta, quì semu torna in a tradizioni antica, a morti ùn hè micca musciata.

Sta pezza pò essa cunsiderata com’è issendu un mischju trà tradizioni bibbiica è tradizioni antica.