U RACONTU SARDU TRADIZIUNALE TRÀ XIXimu è XXimuSECULU-1

 

In Sardegna u materiale ducumentariu di e fole à sinu à a seconda metà di u XIXimu seculu dicenu (Enrica Deliala ) ch’ellu si ne trova pocu è micca. Ci vole à aspettà un studiu propiu chì purtessi nantu à u racontu tradiziunale sardu. Si currispunderia cù e prime edizione in “dialetto” di “novelline” è «fiabe» pè u più racolte da circatori ghjunti da l’italia penisulana.

Nòvas d’Occitània

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

LUMIE DI SICILIA-n°137

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

LINO ANGIULI - POESIE DA "ADDIZIONI" (NINO ARAGNO EDITORE, 2020) - USCITA EDITORIALE

Parola di cappero
Nota dell’autore

Archivio dei diari / 9 marzo 2020-newsletter n. 407 Io resto a casa

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

CATHY CAMPANA - Oghje in a mo Cursichella

Oghje in a mo Cursichella

Un lamentu in spartera

Franca e generazione

Lagna a nova manera

Di i corsi in mutazione

È si cerca è si spera

À parà la perdizione

 

A lingua và à cadernu

Morta, digià interrata

Piglia forza u modernu

Robba di for' impurtata

Paradisu contru infernu

Terra ormai ruvinata

 

Oghje in a mo Cursichella

Si sente tamanti pienti

Ughjula a malacella

Annunzientu li scumpienti

O chì vita meschinella

BONANOVA n°41:

Corti, 06 di marzu.2020

Cari lettori di Bonanova,

 

Eccu à BONANOVA n°41.

Ci dicerete voi stessu(a) sinu à quandu và u vostru arrogu. Vi dumandemu scusa chì, in u nostru cunvugliu avemu persu i ducumenti duv’elli eranu scritte e date sinu à quandu era pacatu u vostru arroghi (in basa à 6€ à l’annu).

 

HARPALIONU

Harpalionu era un sameri chì  truvaia chì a so vita ùn era tantu garbata, incavizzatu à l’accortu in issu prati pocu erbosu d’ i parti di Vizzavona .

 

Allora si missi in capu di cambià di locu è circà di fà furtuna .

 

Eccu chì strappa a so cavezza è si metti à corra in la furesta. In i prati ch’eddu scuntrava, l’arba era sapurosa è ancu i cardi si lacavanu manghjà.

 

LANGUE(S) SARDE(S) AU CINÉMA

Pour cette quatrième et dernière stonda consacrée à « Sardaigne et cinéma », nous ferons à nouveau quelques incursions vers le cinéma corse et d’autres formes d’expressions vivantes sur l’île qui se croisent et se répondent. Pour ce quatrième et dernier volet, donc, il sera question de la langue du cinéma sarde, ou plutôt des langues du cinéma sarde.

Pages