Ragiunata
Pisani è genuvesi

1) I Pisani

L’urganizazione amministrativa è riligiosa. U papa Urbanu II cunfideghja l'amministrazione di l'isula à i Pisani in 1091. Sò incaricati d'assistà un' urganisazione ammi­nistrativa è riligiosa dopu à l'anarchia di i tempi di i sarracini. L’isula hè divisa in pieve (aghje giugraffiche chì currispondenu à pocu pressu à una valle) in ogni centru di pieve hè custruita una ghjesgia chì i Corsi possanu praticà dinò a so riligione. I frati participeghjanu à l'urganisazione riligiosa è à a messa in valore agricula di l'isula.

In tempi soii, epica di pace è di sviluppu, sò custruite ghjesge rumaniche. Da u cuntinente talianu venenu à travaglià artisti è archi­tetti è i Corsi si danu ancu elli à a criazione artistica.

I Cinarchesi. Hè l'epica di a feudalità :  i Corsi chì pussedenu assai lochi ricevenu tituli di nubiltà. Si custruiscenu castelli è cercanu di piglià a suprana in la Corsica sana, fendusi appughjà à quandu da Genuva, à quandu da Pisa, à quandu infine da l'Aragone (reame spagnolu). In sta famiglia, detta di I Cinar­chesi, i più cunnisciuti sò Arrigu Bel Messere è Giudice di Cinarca.

2) I Ginuvesi

A lutta trà Genuva è Aragone. Ginuvesi è Pisani sò dui seculi ch'elli si Iuttanu pà u pusessu di a Corsica. In lu 1284, a flotta pisana hè distrutta da a marina ginuvesa à a battaglia di a Meloria. Genuva diventa maestra di l'isula. Ma a lutta ci hè dinò cù u reame d'Aragone in lu 1297, u papa dà a Corsica à u Rè d'Aragone; in Iu 1421, Vincintellu d'Istria face l'accampu di Bunifaziu cù l'aiutu di i Catalani.       

A tarra di u cumunu. Tandu a vita hè assai difficiule pà u populu  guerre cuntinive trà i signori, trà Genuva è Aragone, impositi da pagà à a ghjesgia, à i signori, nasce una rivolta riligiosa po suciale.

In lu 1357, in Carbini, i Ghjuvannali cuntisteghjanu u papa è vivenu mittendu tutta a so robba in cumunu. Sò stirpati da l'armate di u papa chì i face cuttighjà sin'à l'Alisgiani.

In Iu 1358, in Cismonte, nasce una rivolta pupulara contru à i signori. I paisani, purtati da San­bucucciu d’Alandu, lampanu i castelli è urganizeghjanu a prupietà cullittiva di i lochi da cultivà, sottu à a prutiz­zione di Genuva. In li paesi sò scelti capurali chì difinda­ranu i paisani contru à e pratinsione dii signori.  

L'uffiziu di San Ghjorghju. Da u 1453 à u 1562, a ripublica di Genuva cuncede l'amministrazione di a Corsica à una banca, l'Ufflziu di San Ghjorghju. L'uffiziu favurisce u sviluppu ecunomicu, in piaghja è in muntagna  ghjè tandu ch'elli saranu posti a maiò parte di i castagneti in muntagna. Ma e tarre più belle sò distribuite à i culoni ginuvesi è i Corsi s'impuvariscenu. Da prutege e culture di a piaghja, l'Uffiziu face custruì e torre di difesa ch'omu vede sempre oghje longu à e coste.

Extrait de Acquaviva, Massiani, Ottavi (1996) Manuale 6e/5e  « U corsu bellu bellu » , CRDP, Ajaccio