Ducumentu
Lochi : Banyalbufar

Banyalbufar, paisolu di 500 abitanti nantu à a costa à punente di Mallorca, in un locu chjamatu Serra de Tramuntana, insegna in u so nome -da l'àrab Bani al-Bahhar ' u figliolu di u marinare'- è in u so paisaghju dinù, l’impurtanza di u viaghju culturale durante 3 seculi da e Baleare à u mondu arabu (seculi X à XIII). Da a fine di l'Età di Mezu finu à u principiu di u seculu XX, tutte quelle piane di Banyalbufar –simule à quelle ch’è no truvemu per tutta a muntagna maiurchina, fatte cù e muragliette di petra à l’asciutta, eranu piantate à vigne chì davanu un vinu di malvasia famosu per l’isula sana sana. L'assaltu di u filosserà à l’iniziu di u seculu scorsu  hà cacciatu a vigna rimpiazzata da e pumate. Pocu fà, si hè pruvatu à intruduce la torna, è cù un certu successu.