CORSE: TRADITION MUSICALE
Attività altre
E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
A CUSCENZA LINGUISTICA CORSA
Attelli
Scontri di 14.06.2021RIME LAMAGHIUNOSE
A lettura di Pierre-Jean MILANINI ci porghje à parlà di u so libru “Rime Lamaghiunose”. L’autore hè cunniscutu per esse una figura litteraria di u rughjone Purtuvechjacciu. Scrive d’altronde indè u dialettu di stu locu. Hè sempre vivu à i ghjorni d’oghje è face esce ogni tantu e so pruduzzione litterarie indè varie riviste.
Prefaziu Rime lamaghiunose
Attività altre
E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
Pierre-Jean MILANINI : biographie
MARCO SCALABRINO
SPASSIGHJATE LITERARIE: “I MESSI DUMANDATI”
U babbu di Bastianu vinia di mora. Tutt’u paesi s’hè accoltu davanti à a so casa pà fà li onori è dà succorsu murali à i so parenti.
À meziornu, ci hè vulsutu à andà ind’è u so ziu pà u cunfortu, issu ripastu di dolu induva tutt’i parenti diviani participà.
Dopu avè datu capu à tutta issi ghjenti chì u dopu meziornu in quà sò vinuti à fà a so visita, Bastianu s’hè chjinatu tardu, faticatu mortu è s’hè addurmintatu subitu. Ma tardu in a nuttata, una mani ghjacciata hè vinuta à svighjà lu di colpu.
SPASSIGHJATE : UNA SCAPPATELLA IN ROMA
Attelli
Scontri di 14.06.2021MOSTRA TEMPURARIA Ǻ U COLISEO
A TAVULA PEUNTIGERIANA (issu nome vene da Konrad Peutinger chì fece issu ducumentu)hè una carta stradale chì traccia tutte e carte di u mondu abitatoghju cunnisciutu ver’di a metà di u quartu seculu dopu à Ghjesucristu.
Hè un ducumentu unicu chì ùn scontra cun quelli ghjunti ind’è noi da u mondu anticu. Si tratta di una cartapecura imbucinata longa sette metri è quaranta centimetri ed alta trentaquattru centimetri, attualamente cunsevata in Vienna in a Bibbiuteca Naziunale Austriaca.
MUSEI VATICANI
Bona, ci simu fatti una scappatella in … Italia ! Ma eccu chì in Roma ritruvemu a nostra isula! In a galleria di carte geugrafiche, longa 120 metri. Sò quaranta carte tupugrafiche , pitturate ad affresca in u 1850. Era u papa Gregoriu chì l’avia cumandate. Una manera di fà valè u so pudere tempurale. Testimunianze tremende di a geugrafia è cartugrafia d’issa epica, di listessu autore chè u cabinettu cartugraficu di u Palazzo Vecchio di Firenze. Tutte e terre d’Italia ch’ellu pussedia u Vaticanu. Hè quessa à spiecà ch’ella si vechi à l’orimbersciu...