FRAGRANCES DE CHEZ NOUS (2021)
Scontri di 30.04.2021À RCFM, le 21 avril Cécilia CANTELLI recevait G.THIERS à propos de cette traduction de QUAL’HÈ CHÌ HÀ TOMBU À GILAC (2019, Prix des lecteurs de Corse 2020).
Écouter cet entretien :
À RCFM, le 21 avril Cécilia CANTELLI recevait G.THIERS à propos de cette traduction de QUAL’HÈ CHÌ HÀ TOMBU À GILAC (2019, Prix des lecteurs de Corse 2020).
Écouter cet entretien :
Hè un sintimu doppiu à esse spuntatu leghjendu à Qual’hè chì hà tombu à Gilac ? di Ghjacumu Thiers, l’impressione strana di leghje un rumanzu altru inseritu in u primu, à tempu à un ritrovu è una ricunniscenza piacevuli per via di una dicitura, di un tonu, di tematiche ch’è no simu avvezzi à scuntrà quantunque e variazione in u so trattamentu. Da accustà issu libru si pudia ammintà e tecniche narrative aduprate, à queste di altronde li abbisugneria un studiu propriu fine.
U GHJACARU CHÌ SI CAMBIA IN DIAVULI
Agustu si ni vultaia à mezanotti in Livia dopu avè affistitu San Ghjuvanni in Poghju, paesi vicinu, u ghjornu di a festa patrunali.
Tuttu marchjendu, si n’avvedi chì u so ghjacaru Pidiolu s’ingunfiaia di più in più, è in un mumentu hà presu a forma di un cristianu !
Agustu, impauritu, si dumandò ciò chì accadia, ma avia u so fucili in casu di bisognu.
S’aimaient-elles ?
Lilly, c’est sûr, idolâtrait sa sœur, soucieuse de son bonheur, heureuse quand elle était heureuse, malheureuse quand elle ne l’était pas.
Gnazia si elle ressentait un besoin quasi physique de Lilly, ne l’incluait pas dans ses rêves et pouvait même se réjouir de ses difficultés
Lilly, plus hardie que Gnazia, attirait les jeunes hommes comme un aimant.
E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
Antone Natale Nicolai, natu u 21/12/1936 in Corti, ci dice u so parcorsu d’insignante è d’appassiunatu di a lingua corsa!
“Una zitellina à ghjorni colmi d’amore à u latu d’un Babbone è d’una Mammone, Antone è Antunina, funtane di tennerezza è di sapienza paisana. Tuttu, o guasi, ciò ch’eiu sò di a musica di a nostra lingua, l’aghju imparata d’elli.