Popasul alb
Puesia
Clipa
popasul alb
toată soare toată gheaţă
cusută
pe zilele mele
e o oglindă
de unde zboară toate poveştile
suflate pe deasupra capului meu
timpul e o praştie
pentru aceste alice de nostalgie.
Ah! Ulise, dacă eram în locul tău,
aş fi rămas sprijinit
de smochin sau de măslin
pielea albă
clinchet de inele
ah, Nausica.