Versione :

Ducumentu
Guide étang

U stagnu di Biguglia...

... cum’è l’altri lochi umidi di a Costa urientale, hè u paradisu per tuttu l’acellame.

Sò circa centutrenta razze à stà ci o à cansà si di vaghjime, da stallà si per l’invernu o l’estate, quand’elli migranu venendu sia da l’Europa centrale sia da l’Europa di u nordu.

U stagnu di Biguglia hè a parte di una padula chì cupria quasi tutta a Cotsa este ma chì oghje ùn ne ferma chè pochi pezzi.

U rughjone hè un vede, ma i turisti ùn lu rimarcanu tantu chì ùn hè spettaculare micca cum’è l’internu di l’isula.

Oghje dapoi u 1994, l’inseme di a zona chì circonda u stagnu di Biguglia hè una riserva naturale. Hè difesu di piscà, fora pè i piscatori lucali chì praticheghjanu l’acquacultura ind’è u stagnu.

Un stand d'infurmazione è un scrittoghju rinsegnanu in quantu à a riserva naturale è e razze di acelli ch’omu pò vede passighjendu custì. Basta à fighjà pediendu nantu à l’andatu chì piglia à sud, longu à a pista ciclevule. À volte, si và propiu rentu à a sponda è spessu ci hè solu un’infilarata di arburi o qualchì sepa trà u chjassu è e canne.

Di regula si pò andà passighjendu longu à a sponda este di u stagnu. Allungate vi la in a prima parte nordu chì hè custì ch’ella hè più bella a spassighjata, cun vista à nantu à u paese medievale ch’è no avemu digià visitatu.