LE LIVRE CORSE À MONTRÉAL
Attelli
Scontri di 15.12.2016


E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.
Lise Gauvin a étudié à l’Université Laval de Québec, où elle a obtenu une maîtrise en littérature québécoise, à l’Université de Vienne et à l’Université de Paris-Sorbonne, où elle a terminé un doctorat. Son enseignement et sa recherche portent aussi bien sur le corpus littéraire français (roman et théâtre du XXe siècle, éditions critiques du Théâtre et des Romans de Giraudoux dans la «Bibliothèque de la Pléiade») que québécois et francophone (conte, roman, théâtre).
BONANOVA N°4, 1999
Di sicuru ùn si puderà fà a sintesi di un viaghju cusì riccu, nè di ammintà tutte e risolse d’issu paese. Femu solu duie cusarelle chì permettissinu di capisce cumu si campa in modu variu u sintimu di l’insularità.
Lighjite u puema è dite lu in listessu tempu. S’è vo ùn capite tuttu, lampate un ochju nantu à l’adattazione in francese, ma cù a puesia, hè sempre listessa: si hà modu à leghje centumila volte, ci hè sempre qualcosa chì vi scappa!