Versione :

Ducumentu
Da u mare à i monti

U FANGU

Eccu dui paisagii di u Fangu chì hè un locu assai più cumplessu è riccu chè ciò ch’ellu si scopre seguitendu a strada dipartimentale 351. Di fatti a valle, imbarrata à sudeste da a serra cristallina di a Corsica centrale , vicinu à Monte Cintu (2706m), solu 20 chm più inlà sbocca in u Mediterraneu in u golfu di Galeria.

Hè capita chì issu gradu di dslivellu favurisce i biotopi varii.

U DELTA DI U FANGU

Dopu corsu sottuterra nantu à parechji chm u Fangu spunta dinù ghjustu prima di a so bocca in u golfu di Galeria. Durante parechji mesi ci hè una situazione di padula, ma di ottobre, quandu piove di più è di veranu quandu a neve strughje, tandu u livellu colla è si porta via a striscia liturale chì l’avia spiccatu da u mare.

U paisagiu hè di quelli larghi: A Muvrella, Punta Minuta, Paglia Orba, Capu Tafunatu,. Cin piaghja ci si trova tutti l’arburi à divizia è ancu un vechju alivetu in u locu chjamatu Piana di l'Olmu. A machja hè in ogni locu, corta o alta ch’ella sia. Allevu è caccia sò in issi lochi l’attività pussibule è praticate. Nantu à a batticcia di sicuru spampaneghja u turisimu d’estate.

U Cunservatoriu di u Spaziu Litrurale è di e Batticce lacustre hà compru u delta in u 1987. Cusì u locu si franca a speculazione immubiliaria è permette una pulitica di ricerca è di sviluppa di a biudiversità.

A PIAGHJA DI U MARZULINU

Si entre da custì à nordu di u Falasorma pè issa porta di a Bocca di Marzulinu, à 443 m d'altitudine.

Ci si vede e vistighe assai di un’uccupazione umana impurtantissima chì ci si hè sempre pussutu cultivà. Hè custì una via di circulazione di l’attività agropasturale. Hè capita chì issu carattare ne hà fattu dinù un locu di litiche è cunflitti pè a prupietà. A Densit0 di a pupulazione aface vede a quantità di e custruzzione: scole, aghje, chjese, pagliaghji torre, fragni, muri è piane. U paisolu di Pieve tene u più di quelli chì stanu in l’altu vallu.

E borghe di u Fangu

Duie volte u Fangu si ficca trà borghe strette di riulite rosse. A prima hè quand’ellu scontra u guadellu di Perticatu sinu à u pisolu di Tuarelli. L’altra hè da una parte è l’altra di Ponte Vechju, più sottu à Tuarelli.

Hè unu trà i paisagii più carattaristichi di u Fangu, è u Ponte Vechju hè di architettura rimarchevule. Ci hè custì una machja folta è fiurita : lustincu, filaria, ghjineparu, albitru, muchju, murze è lecce. Hè un locu di residenze di piacenza.

U pianu di Parma è a furesta di Perticatu

Sottu à Mansu, si laca a D. 351 è si piglia u chjassu furasteru di Perticatu chì porta à a casa furastera è u laburatoriu d’eculugia di Piriu. Si passa in un liccetu è si ghunghje à A Bocca di Melza, da duv’ellu si scopre u golfu di Portu. U situ hè dolce è serenu cun parechji stazzi in i scogli, surgente è chjosi curati in i tempi da i pastori di Tuarelli, Chjumi è Chjornia chì purtavanu e bande custì durante a statina. qui venaient avec leurs troupeaux durant l'estive. Da a serra à levante pudianu ghjunghje à truvà l’altri pastori chì venianu à l’arice di u Falasorma in i stazzi di Astenica, di Cutarca è nantu à u pianu di Tusella, daretu à a bocca di u Caprunale, in l’altu vallu di Lonca. Oghje l’erba rincula è a scopa, a filetta, i lamaghji si piglia nu tuttu.

In i tempi a furesta di lecce l’anu aduprata da fà carbone è oghje ùn hè più sfruttata.

A Punta Minuta è l’altu vallu di A Cavichja

Puntu più altu di u Fangu à 2556 m d'altitudine, Punta Minuta hè a para di Cintu (2706 m).

U chjassu di A Cavichja ghjunghje custì. Da issu locu si và à u circulu di a Sulitudine. Quì, i pastori chì muntagnavanu stavanu in e grotte, cum’è in Saltare o Bocca à e Poste.

Un’entrata : A Bocca di Caprunale

Si seguita u chjassu in furesta di E Rocce, sopra à Barghjana, si laca l’ultimi paesi di a valle è si ciotta dinù in u liccetu. Pianu pianu, è à l’ultimu passendu trà scugliali si ghjunghje à A Bocca di Caprunale à 1329 m d'altitudine. Si piglia a valle di Lonca è po quella di Golu, passendu pè a Bocca di Guagnerola. A bocca di Caprunale unisce Fangu è Niolu. I pastori niulinchi impiaghjavanu passendu da custindi.

A muntagna : surgente di u Fangu è Capu Tafunatu     

U Fangu nasce à 2100 m d'altitudine. E coste sò custì à 50 %. Paisagiu salvaticu è inaccessibile, accidentatu assai. Sopra u Capu Tafunatu à 2335 m d'altitudine è a so arca chì si dice chì saria stata fatta da u martellu lampatu di rabbia da Satanassu. Ci hè un slivellu impurtante (2000 m) chì favurisce a vegetazione varia assai longu à e coste.

A Valle di u Fangu à u XIXu seculu

I primi decenni di u XIXu seculu dicenu a ghjente chì u Fangu hè desertu. Invece in tempi piùm antichi era propiu u cuntrariu, cù e pieve Chiumi, Marzulinu, Luzzipeo è A Paratella assai pupulate. In fatti tuttu issu spaziu era diventatu un ogettu di litiche pè e pascure di i Niulinchi è l’interessu di e cumunità di Calinzana è U Mucale.

Da fà piantà issi cunflitti l’auturità urganizonu i spartimenti trà queste è quelli, ma ùn bastonu à fà sparisce e lotte.

In fatti avemu assai testimunianze di un abitatu stabilizatu male (esempiu i pastori stanu 7 mesi in Mansu, 4-5 in Niolu). Ci vole à aspettà l’ultimu quartu di u XIXu seculu per vede una sedentarizazione principià in giru à Barghjana, Prizzuna, Mansu, Calca, Galeria.

E casate si mantenenu : Acquaviva, Santucci, Bicchieray in Mansu, Spinosi, Luciani, Alfonsi Corteggiani in Galeria è si vedenu e rete trà Corscia, Lozzi è Mansu, trà A Petra-Zitambuli, Calasima, Albertacce è Galeria. In Galeria a merria, a chjesa è una scola permettenu di fà cresce a pupulazione: sò 910 in 1866 è 1127 in u 1896. Ma à a fine di u XIXu seculu a valle di u Fangu è u Niolu inseme cumponenu un spaziu culturale unitu.

A vita tradiziunale

À chì stà in Falasorma si sente tantu di Balagna, ma assai di Niolu : dicenu : « Surtemu di u pilone”.

Balanini passavanu per ricchi assai pè i caprai di u Falasorma. Quelli chì cumpravanu i furmagli, (incittaghji, accusati quasi di campà à l’ascroccu) eranu nativi di Balagna.

Sinu à l’entre di u Xxu seculu, battezimi è matrimonii si facianu in Niolu è in Niolu dinù si cullava u mortu nantu à una mula.

U clima difficiule impunia I'impiaghjera è a muntagnera.

Di issi parcorsi a ghjente ne parlanu pè u più cun nustalgia. Si ammenta l’aiutu, e veghje, i baratti. Un trattu di issu parcorsu hè l’abitudine di fà lu cun tutta a famiglia. Trè spazii per residenza:

  • U paese niulincu: i pastori u lascianu per andà à pasce e so bestie trà 1500 m è 2000 m d'altitudine. Custì campanu trà omi di ghjugnu è lugliu. Manghjanu pulenda, casgiu, cipolle è carne purcina cun ogni tantu qualcosa cullatu li da i giovani (pumate, pane biscottu...).
  • Da a fine di lugliu, quandu e bestie ùn danu più latte, i pastori e cappianu è si ne falanu in paese. In Lozzi, per indettu, si rifala pè a San Ghjacumu (25 di lugliu).
  •  Ci stavanu sinu à I'impiaghjera, chì principia cù a fiera di A Santa di u Niolu, l’8 di settembre.

L’Antichità tardia è l’Età di Mezu

E chjese di San Ghjuvanni è Chjumi facenu vede una bella architettura à l’epica prepisana. Prima tutta a regione dipende da u viscuvatu di Sagona. Si hè tenutu u ricordu di trè pievi antiche.

A pieve d'Armitu hè nantu à a sponda dritta di u Marzulinu. A chjesa San Ghjuvanni stà in u centru di a pieve è ci si pò sculinà vistighe di S. Andrea, Santa Lucia è forse ancu di una canonica in San Michele.

A sponda dritta hè ligata cù u Fangu chì hè divisu in trè settori :

A pieve di Chjumi di fatti và da Lucca à Prizzuna è, al dilà di a sarra, à a spettaculare chjesa San Petru.

A pieve di Santa Maria era urganizata à parte si da una chjesola in cima à u Fangu.Si capisce chì trà u Ixu è l’XI seculu u Fangu hà cunnisciutu un bellu sviluppu.

U pricoghju di Galeria in a prima metà di u XVIIIe

U 23 di aostu di u 1704 Gerardo Spinola, à nome di Genuva dà à Luigi Saoli u pricoghju di Galeria. Ùn si sà a so distesa propiu ma andava da una parte à l’altra di u fiuma trà a cappella di San Chilicu è u mare, è tenia e terre di Ciucciaghja, Mansu di Filasorma è Muzzicone, Chjornia, Tuvarelli, Novalizza, Capitelli è Chjattone.

Nantu à a sponda à manca tenia e terre di Barighjone o Barghjana, Fangu, Valle di Tedi, e Canne è u Cafone, sinu à u mare.

L’annunziu di issa cuncessione prucacciò tensione impurtante trà a ghjente di a regione è u putere genuvese. À Calinzanesi sopra à tuttu ùn li garbava di vede si cavà terre chì li si paria di avè un dirittu nantu da sempre.  È ùn parlemu di Niulinchi chì à elli li cacciava a pussibilità stessa di impiaghjà cù e so bestie. Si capisce tandu cum’ella si trattenne sempre issa vechja antinumia è un cunflittu vivu per anni è anni.

L’epica di Genuva

Da u XIIIu à u XIV: un periudu cunfusu

L’impurtanza di Calvi cresce cù u sviluppu di l’impiantu genuvese in a parte noruueste di l’isula è Galeria prufitta di issa crescita.

U chjassu chì và da u Fangu à u Niolu a dice bè. I marcanti adopranu issa strada è e cale chì ci sò poste. Issi porti permettenu u barattu trà roba ghjunta da fora è prudotti lucali. Si sporta sopra à tuttu legnu. I cantieri navali di Genuva è Calvi ci si furniscenu. È ptufitta à i paesi situati in cunfine di e pieve di Chjumi è d'Armitu (E Canne, Chjumi, Erbaghju...).

Ma i cunflitti trà signori, a debulezza di u putere, e razzia di i pirati cumprumettenu l’ecunumia.

In cor’di u XVu seculu e guerre pruvucheghjanu a sparita di pieve sane cum’è Chjumi è Armitu, ancu s’è in fatti un’occupazione umana ferma, ma più discreta è intermittente. In issu cuntestu affacca da u XVIu u pianu di sviluppu agriculu di Genuva : in u 1551, si face una torra in a foce di u Fangu per prutege a regione.

Genuvesi cercanu i pini

À a fine di u XVIu si sà ch’ellu ci hè custì un sviluppu impurtante di u sfruttamentu furesteru pè a custruzzione navale, particularamente in a valle di Prizzuna duv’ellu ci hè u Boscu di Lucca riccu in pini.

Fora di a torra nantu à a marina oghje ferma poche vistighe di l’attività longu à chjassi è strade di tandu (da Prizzuna à u mare cù i so ponti, da u Boscu d'Eltri à quellu di Perticatu, da Perticatu à u mare).

Avanzanu i pastori

Durante tuttu u periudu a lotta cuntinueghja trà pastori è paisani. Solu ver’di a metà di u XVIIIu si trova un pattu chì cuncede e terre à Niulinchi in u Fialasorma u Marzulinu, Galeria è A Paratella. Dopu a cunquesta francese u distrittu di Galeria vene à u conte de Maudet pè una culunia agricula ; hè u principiu di u paese di Galeria.

U Fangu à a fine di l’epica genuvese

Ciò chì spicca custì hè u calià di fureste è boschi, a crescita di e padule in a foce di U Fangu è in u Marzulinu.

(Secondu V.NOACK, E.GABRIELLI, H.NIVAGGIOLI, J.JEHASSE, A.-L.SERPENTINI )

(P. ROTA-GUERRIERI)

De la mer à la montagne 

Découvrir le Fangu

Michel Claude Weiss  -  Patrick Lepaulmier

Albiana - 2006

Parc naturel régional de Corse

des ambiances diverses   (VIRGINIE NOACK)