SPASSIGHJATE : UN’ALTRA FOLA-4:

RACONTI È FOLE DI L’ISULA PERSA - PRIFAZIU

Scontri di 14.05.2020

(strattu)

(...)

Indi quista l'edizioni, emu vulsutu publicà a scelta più maiò chì si pudia di testi. Veni à dì chì no emu ripigliatu i testi cumuni à i dui edizioni ind'a so ultima forma, è ch'elli ci sò ancu di quilli chì ùn eranu cà ind'una di i dui. Pà i testi corti, i stalvatoghji ridiculi chì si truvavanu à buleghju à i nuvelli, I'avemu aggruppati tutti in fin di u libru.

Si ponu distingua ind'u libru trè spezii di scritti : dui veninu da a tradizioni urali : a fola (o « legenda ») è u stalvatoghju, mentri chì l'altra hè più uriginali è s'assumiglia di più cù a literatura scritta universali. Guasi sempri, I'autori hà sceltu di metta par iscrittu i formi tradiziunali di a literatura à bocca, è mintuveghja u paesi da induva elli veninu quilli ch'ellu conta. Ma veni faciuli à veda chì, puri quandu ellu esci u sughjettu da a mimoria cumuna - ch'ellu prova à spiicà un pruverbiu par u indittu -, u travagliu literariu veru di l'autori ci hè : ch'omu guardi un racontu cum'è a robba di San Martinu, è si vidarà chì cù a so struttura teatrali, i so dialughi è a ricchezza di u so lessicu, ùn si tratta mancu à pena di un stalvatoghju dittu à bocca è chì saria ripigliatu tali è quali. Si vedi dinò  chì calchì volta una forma tradiziunali parmetti un ghjudiziu suciali è puliticu : hè cusì par Sottu à quellu castagnu, chì Paoli vultatu ind'u nostru mondu ci parla di l'attualità, susteni à Abd-El-Krim, hè cuntenti di sapè ch'elli s'aduniscinu i pueti corsi, è si ridi di i cummissioni parlamintarii...

À cantu à issi aspetti antichi - ma pinsati d'un antru modu - si trovanu i testi più muderni pà u sughjettu è pà a struttura, cum'è Calescia o galera! chì puri essendu cortu, hè strutturatu cum'è un rumanzu, è ancu, di modu più pricisu, di u rumanzu d'iniziazioni o d'educazioni tipicu di u seculu scorsu : eroi ghjovani, custretti à lascià i so lochi, chì cercanu u successu altrò. Ma tutta issa storia si prisenta di modu ironicu chì iniziazioni ùn ci ni hè, i parsunaghji aiutu ùn ni trovanu, capiscinu pocu u mondu duv'elli sò scalati, è ùn sò boni mancu par ghjugna à u portu da imbarcà. Issa forma di rumanzu currispundia cù una Storia in muvimentu, è cù I'ambi zioni ch'ella parmittia, mentri chì quì a cunclusioni porta à ritruvà u passatu tali è quali, è un paesi corsu senza mutamentu. si pà fà un paragoni utuli trà a fini di u Père Goriot (« à nous deux mainlenant » dici Rastignac à a cità di Parighji) è quilla di Calescia o galera : « durminu ind'u so lettu ».

 (...)

Ghjuvan Maria ARRIGHI
Ispittori pidagogicu righjunali

Visionner la vidéo