A PACE 4

TEATRU CÙ A CUMPAGNIA U TEATRINU:

A PACE TEATRU CÙ A CUMPAGNIA U TEATRINU:

cumedia cun 4 persunagi, ispirata da "E paci", capitulu Vl di i Studii critici di Costumi corsi.

Antone è Maria Minicusciotti sò inchieti...Hè una stonda ch'ella hè spuntata a luna ma u figliolu Ghjisippinu ùn si hè ancu à affaccà. Ci da avè i penseri... Ci vole à dì chì a litica -è si pò di a guerra!-trà i Minicusciotti è u Sgiò Schjaffone ùn hè propiu compia ancu s'è e duie famiglie anu firmatu un cuntrattu: una "pace" cum'ellu si dice in l'usu cumunu. Si sà chi in issa situazione difficilissima i dui partiti eri nimichi à morte è oghje "appaciati" ci vole ch'elli faccinu casu à schisà tutte l'occasione di scuntrà si chi tandu ci pò nasce torna a bisbiglia, i colpi è ancu... peghju, Diu ci ne libari!
È Ghjisippinu u figliolu ùn hè di quelli calmi cridite la puru! I parenti s'inchietanu... Hè capace ancu à esse passatu longu à a ripa. A sà ch'ella hè difesa, a sà chi A Ripa ghjè prupietà di u Sgiò Schjaffone,. È tandu, s'ellu spunta custi, pò accade una disgrazia.....

.-Antone MINICUSCIOTTI: U babbu, prudente è assinnatu
- Maria MINICUSCIOTTI: A Mamma, ragiunevule è sempre pronta à arrangià e cose quandu a ghjente cerca storie è prublemi
- Ghjisippinu MINICUSCIOTTI: U figliolu, giovanu estrosu, azezu è prontu à fà vindetta
- U Sgiò SCHJAFFONE: Presentatu longu à i trè primi mumenti, si viderà quand'ellu affacca in l'ultima scena, ch'ellu hè alegru, è chï li piace à ride, cantà è fà festa

SCENA 1 :

Antone MlNlCUSClTTTl è a moglie aspettanu à Ghjisippinu u figliolu.

Antone: Chì ora hè?
Maria: Ùn la vedi chì ora hè? Hè tardi...
Antone: Astru chè tardi. Hè notte bughja.
Maria: Hè tardi, ma a luna risplende... una maraviglia... (di un colpu cambia versu) È dì chì ci hè da avè i penseri...
Antone: o Mari, fà la finita cù i to penseri! caccia ne à pena. N'avemu viste tante è tante più belle chè questa quì...
Maria (ridoni): Ma ch'è tù ùn sia mai cuntentu! ci vole sempre ch'è tù disprezzi è diciuleghji! ... Ùn sò s'è tù t'arricordi di quella sera...
Antone: O Marì, zitta chì mi vene a nustalgia..
Maria: (cù una risa birba è stuzzichina): A nustalgia di chè?
Antone: Alè, alò, tenimu ci à pena chì u figliolu ùn starà tantu à rientre, à st'ora quì..
Maria: Rientre? Ellu? Sarà più per risorte chè per vultà...
Antone: Cum'è tutti, cum'è tutti i giovani di a so età...
Maria: Ùn la sò po’ eiu... Ma quantunque, cun ciò chì si passa in paese, ci hè da avè i penseri cun tutte isse zirme, isse litiche, issi azzuffi... Ùn saria micca a prima volta chì una parolla di traversu, un bichjere in più...
Antone: Aiò, o Marì'i, a sai chì basta pocu pè esse in ritardu. Si trica, si parla, si scumbatte è in issu mentre u tempu sfila...
Maria (l'interrompe): tè, a sò, ripeti sempre listesse cose o vechjacò! L'ora sfila ma ci vole à fà casu chì a notte hè pessima...
Antone: Ùn sò d'accordu!A notte hè bella è à mè mi mette in brama di cantà... un sirinatu? stà à sente o Marì! un sirinatu pè a mo moglie, a mo bella... (mette à canta)...
Maria (l'interrompe): È u lamentu! sai cos'ell'hè? È u voceru? Mi pare ch'è tù ùn stessi tantu à scurdà ti di ciò ch'ella hè diventata a notte cun tutti issi morti vittime di e vindette trà i nostri paisani. È quì, ind'è noi, ghjè cum'è in tutti i paesi di Corsica. ùn sò più nimicizie, litiche, ghjasteme, insulti è inghjulie! lnnò, sò propiu malfatte pensate, sò guerre, è a Morte mì, a morte rimpiana quì è quallà, in ogni locu, ci intusichisce l'aria è ci piglia in gola ... (di colpu mette à cantà i primi versi di un voceru)

Oghje ùn hè più cum'è prima
Ùn sò chè culpacci è infrignette
Ch'omu sia quassù in cima
O trà mezu à e cagnette...

Antone (a mughja, a foce piantà): Ma pianta! stà zitta è fà mi la finita! oghje ùn hè più cume eri. Hè finita mì!Avà hè puru ghjunta a civilizazione ancu quì! Lè, e famiglie nimiche ci eranu, ma ùn ci sò più. È quand'elle fermanu, in paese ci hè sempre unu chì cerca à appacià quelli chì tazzanu. Ai intesu parlà di e paci o ti techji ancu tù di puttachji?
Maria. Mì à ellu u sapientone! lè ch'aghju tempu à perde cun tutte e faccende di casa è !'ortu, è unu ch) si arricumanda, è po l'altru chi dice ch'ellu hà da spuntà à ...
Antone: Pianta quì è stà à sente una cria...
Maria; Ah innò ! ci I'ai cuntata centu volte è più. (u riface) « Hè difficiule d'arregulà e cose quandu una famiglia hè di sgiò è l’altra esce da a chinetta -I sgiò o quelli chì a si credenu !- Tandu questi credenu l'affare fattu invece I'altri, infieriti d'orgogliu di u razzinu, aspettanu sempre riparazione tante è più è certe volte si scordanu di e cundizione signate pè a pace è si vendicheghjanu ancu à tradimentu. "
Antone: Ai ritenutu bè ma micca tuttu! ln i casi più difficiuli, ci vole à ritene chì ancu custì, ci hè a speranza. Tandu quellu chi hà offesu dumanda ch'omu li perdonghi è si alluntana pè un certu tempu da u paese o a pieve o allora mai si affacca vicinu à duv'ella stà a famiglia di l'offesu, nè si vede in piazza publica o in chjesa quand'ellu ci hè festa o cerimonia publica.
Maria: Ma quant'è tù ne sai! Ci n'hè ùn sò quanti chìi ti sgrignanu a risa davanti è quand'ella cala a guazza, s'approntanu à inficcà si fora à u spuntà di a luna. È tandu s'è tù passi tù, è bè! Ci passi!
Antone: Ma chì conti? Fà Ia finita! Eo ùn sortu a notte! Cumu ci passu?
Maria. Ma rifletti à pena! Passi... Papà! Un colpu in pienu tupezzu!
Antone: Ma oh! lnduve ti credi? Ùn simu più in tempi di mazzeri innò?
Maria. Di mazzeri podasse nè, ma di mazza sì! È à ammazzà unepochi sò pronti... credi la puru... Tè senti li! lsenti?... Senti senti! Avà si affacca Ghjisippinu...
Antone: !è iè... ma cumu sai ch'ellu hè ellu?
Maria; A so voce sarà à pena ... annacquata...
Antone: Annacquata?...
Maria.' lnfine, cume dici tù: “avvinata”! Ma puru s'ellu hà betu, ùn aghju da cunnosce a voce di u mo figliolu?... Aiò ma senti u tazzu ch'elli facenu... Ci penseranu à a ghjente chì dormenu dopu una ghjurnata di strazii è di sgubbera!??

SCENA 2

Antone, Maria, Ghjisippinu MINICUSCIOTTI.

Ghjisippinu (sbalanca a porta è entre cantendu è i vede ): Mì li, mì Ii! O ma chì vi piglia? Chìi vi accade stasera? Ùn site ancu ancu in lettu? Di abitudine di regula...
Maria (sticchita): Per dorme ci vole à ùn avè penseri... È po’, una certa pace, un certu... silenziu aiutanu à truvà lu, sonnu...
Ghjisippinu (ridendu): Mi possu sbaglià ma mi pari bella azeza... In quantu à mè, avete scontru qualchì anima maladetta chì girandulava sottu à a Iuna...
Maria (azeza): Quesse sò cose chì hè megliu à crede le chì a tradizione... 

Ghiisippinu (azezu): A sapia! A tradizione a tradizione! Ùn pudete campà oghje invece di fighjà a tradizione. Hè passatu u tempu chì Marta filava ma Maria Minicusciotti fila sempre u filu di u puttachju! Avà basta...
Antone: Alò, avete modu à dì, site propiu listessi mamma è figliolu. Ùn ci hè bisognu à mette vi nantu à i furnelli chì bullite sempre! Allora, calmemu ci è guardemu e cose cum'elle sò o cum'elle sò mutate. Fighjate a nostra famiglia. Hè cambiata è l'hà fattu prò issu cambiamentu! una mutazione, una vera rivuluzione... ci ne hè vulsutu culpacci, attentati, ghjasteme è colpi in capu, è ancu pistulettate è fucilate... 
Maria (appaciata): o Ghjisippì, u mo figliolu, Babbitu ùn hà micca tortu. Feghja a nostra famiglia. Prima, durante ani è anni ci vulia à malfidà si quandu si escia di casa, puru pè andà à fà l'ortu. Ci era sempre u periculu da teme...
Antone: cusì a nostra famiglia in guerra contr'à quella di u sgiò Schjaffone avia fattu digià ùn sò quanti morti. ùn pudia più durà ùn pudia... Ancu di grazia...
Ghjisippinu (furibondu): Ma sunnieghju o site voi chi traparlate?! A pace cun Schjaffone è tutti isoi? A pace? Quessa ùn hè pace! Hè robba falsa è più chè falsa! Hè un tradimentu! È i Minicusciotti l'anu firmata tale è quale? Vi site fatti ingannà! Andate chì ne vale a pena di avè l'età di a saviezza è di cumpurtà si cum'è criature niscentre è baulle! 
Antone: Ma chi ti piglia? Averà a ragiò Mammata? Ai betu più chè più stasera?
Ghiisippinu (sempre furibondu): U più inturcatu ùn sò eiu à sente ciò ch'è vo dite è vede ciò ch'è vo fate! Avete accettatu, avete firmatu un cusidettu pattu di paci chì ci impedisce à noi Minicusciotti di passà longu à u fiume pè andà à zappà in i nostri lochi in Suerta?
Antone: Ma hè sempre cus'i... Sò cundizione nurmale quandu si face a pace trà vechji nemichi... Sò quesse e cundizione...
Maria (dolce è materna): O Ghjisippì, u mo caru, stà à sente à babbitu... sò quesse e cundizione... ch'osinnò ùn ci hè pace mì! ln i casi difficiuli cum'è u nostru quellu chi hà offesu dumanda di esse perdunatu è ghjura di tene si un certu tempu da i lochi di quelli chì eranu i so nemichi è di spuntà in piazza publica o in chjesa quand’ellu ci hè festa o cerimonia publica!
Ghjisippinu. Mi pare di sunnià mi pare! ...o Mà, ragiuneghji o mi reciti una lezziò chl un altru ti hà amparatu?
Antone: Alò calma ti è stà à sente. Ci vole ch’è tù ti catmi è tene contu di e cundizione di a pace... Durante mettimu un mese o dui ùn passemu più longu à u fiume pè andà in Suerta. Hè vera s’ellu ùn si piglia l’accurtatoghju rlongu à u fiume, saranu dece o qundeci minutidi chjassu in più, ma sarà propiu un dannu una manata di minuti durante un mese o dui s’ellu si vince a pace?
Maria (dolce è materna): o Ghjisippì, a pace... È a pace ùn hà prezzu... senti à Babbi tù... Dece o quindeci minuti ùn sò tantu scomudu...
Ghjisippinu : È l'inghjulia chì ne fate?? Ah ùn conta micca micca l’inghjuria d'issi Schjaffoni? È bè, eiu, Ghjiseppu Minicusciotti, ùn l'accettu! D'issi pretesi sgiò... ùn accettu nè inghjuria, nè scherzu..., nè schjaffi... (apre a porta, sorte, sbatte l’usciu è po volta)... nè schjaffucci... nè ... schjaffoni! Avà, passu per l’accurtatoghju è à chi si ne hà avutu si n'hà avutu (esce dinù è sbatte a porta)
Maria (spaventata): o Antò, corri corri, ùn lu lacà andà chi ci hà da nasce...
Antone MINICUSCIOTTI si larmpa currendu à pressu à u figlioru. .,
Mario (firmata sola scoppia à pienghje è storce si e mani di paura è di suffrenza): oimè, disgraziati! state à vede avà ciò ch’ellu pò accade... Maladetti i patti è quelli chì ci credenu. Ghjiseppu, u mo Ghjisippinu caru, ùn fà scimizie vè! Mamma è Babbu ùn anu chè à tè!"' È tù quassù, tù chì ci vedi è ci senti, capisci e mo angosce...
Ragiona issi furibondi è ùn li lacà piglià u chjassu di i Schjaffoni, chì hè l'accurtatoghju ver'di a Morte. U chjassu chì ùn porta chè à un locu solu! A strada di l’lnfernu

(Scena spenta una stonda. Musica trista è scura...)

SCENA 3

Maria, Antone è à l'ultimu Ghjisippinu MINICIJSCIOTTI.

Maria (sempre sola è ind'è l'angoscia): Ma chì faranu avale... Hè più d'un'ora ch'elli sò scappati è ùn si sente un zittu fora. Nè voce umane, nè mughji di bestie, nè ughjuli, nè sussurri, nè mancu !'acelli neri di a notte... Tuttu hè incrispitu è ci hè da esse spaventatu... State à vede... Sara stalvata qualchì disgrazia... Oimè! Una strage longu à u fiume. I Schjaffoni si eranu piatti è l'aspettavanu... Oimè... Oimè... (Li vene u suspentime di u singhjozzu ma di un colpu si sente un rimore di passi chìi s'ovvicinonu)...Qual'hè? Chì ci hè? Sì tù o Ghjisippì? ... O Antò, sì tù? Sì tù?
(A porta s'opre è entre Antone, bruttu, infangatu, disfottu è malondatu...)
Oimè, u mo maritu! Ma ch'ai fattu, chì ti hè accadutu, t’anu minatu, ti anu tiratu à dossu? Ai scontru à quale? È Ghjiseppu, u nostru Ghjisippinu induve hè? Hè fora? Ti sequita? L'ai trovu? In chì statu? Hè mortu?! Oimè disgraziati à noi!
Antone: Ma calma ti è fà mi la finita! Sì andatu currendu longu à u fiume ma ùn aghju vistu nunda, ùn aghju scontru à nimu, ùn aghju intesu nunda... ,
Maria: Ma allora ai vistu in chì statu chè tù sì? Crosciu intintu sinu à quì (insegna e spalle di Antone ) Ti vulianu annigà? T'anu lampatu in fiume?
Antone (stancu mortu, mette à traparlà):

Oghje sarà cum'è prima
Ùn ci hè un palmu di nettu
Longu à Fiume sin'à in cima
Ùn aghju vistu u Ghjisippettu...


Maria (u mughja, u foce piantà): Ma chì mi canti? Duve sarà passatu? Oimè chì l'averanu tombu....

A sapia a sapia
Sò rubbaccia i Schjaffoni
Cumu mi chjamu Maria
Ùn anderanu in prigione
Cun sta lama di stilettu
Vogliu fà la mio vindetta!

Antone (ripiglia cuscenza di a situazione è azezu): U nostru figliolu ùn sò induv'ellu hà pussutu piglià. Aghju fattu parechje volte u passa è vene è à l'ultimu aghju ancu vulsutu francà u fiume ma sò squillitu falendu...
Maria: Anh!..Eccu perchè chì sì in stu statu... 
Antone: Bagnatu, crosciu lapidu è azezu contru à i Schjaffoni, i zitelloni, è i giranduloni chì ùn rispettanu nunda è chì ùn volenu nè e paci nè a Pace!
Maria: Zittu zittu!.. Senti senti! -lè Ghjisippinu... Hè Ghjisippinu...Oimè! Cara ! u mo figliolu...
Entre Ghjisippinu stancu mortu è si lampa à pusà.
U bobbu è a mamma li si avvicinanu interrugandu lu ma quellu sbuffitteghja è ripiglia fiatu….
Antone: Ma feghja in chì statu ellu hè! A mi anu da pacà! Li aghju da dà eo a pace è u restu! Si hà modu à dì è à vu!è cambià e cose! I falsi sò falsi è i sgiò sò falsoni! È i Schjaffoni sò iprimi!
Ghjisippinu: !nnò o bà, ùn dì quessa chì ti sbagliu... Sgiò di quessi vai puru ch'ùn ci n'hè tanti! Ghjente onesta è umana chì ùn si pò figurà omu! ... Lascia mi rifiatà è ti contu cum'ellu si hè passatu... Bona! Ai sempre dettu chì trà e cundizioni di a pace ci era chì i Minicusciotti ùn devianu mai passà pè u chjassu di Sottu à u peru, chì và da U Tribbiu à a prupietà di i Schjaffoni è chì à noi ci face d'accurtatoghju per andà à a nostra piana di A Suerta. È bè u chjassu passa longu à u Fiume chì hè sottu è s'ellu si face casu, cun l'appiccu ci hè da Iacà ci a vita. È bè eiu pedighjendu nantu à u chjassu aghju per casu scontru u Sgiò Schjaffone in issu percorsu inderdettu...
Tandu mi hè parsu ch'ellu era megliu à fà crede ch'o rispettava e cundizione di u pattu è aghju vulsutu passà sottu in direzzione di u fiume. È bè, sò intrampulatu è l'aghju corsa brutta! Ancu à pena è mi lampu, ma u Sgiò Schjaffone mi hà ritenutu stringhjendu mi in pettu.
Mi hà salvatu... Abbracciatu cusì, a mi aghju francata ! grazia à issu succorsu, ùn sò cascatu à capu inghjò chì ci era da rompe mi capu è lisca!!
Antone:'Lu sgià beatu! Hè una bella pace! 
Maria: Oimè! Ma cumu l'avemu da ringrazià!
Ghjisippinu: Mi hà dettu ch'ellu venia à salutà vi... È mi pare di sente lu, nò?
Antone: Oimè! L'emu da riceve in stu statu! Fà lu pazientà !Venimu subitu subitu ! Aiò spiccia ti o Marì!

(Scena spenta una stonda. Musica viva è alegra...)

SCENA 4

U Sgiò SCHJAFFONE, Ghjisippinu MINICUSCIOTTI è à l'ultimu Maria è Antone r

U Sgiò SCHJAFFONE: Ma site sicuru, o Ghjisè, chì ùn aghju micca da scumudà a vostra mamma è u vostru babbu?
Ghjisippinu MINICUSCIOTTI (ridichjulendu): !nnò , mancu à pensà la! Sò  cuntenti è fieri di riceve vi in casa soia. Hè un onore avete capitu, in più di a ricunniscenza chì m'avete salvu a vita...
U Sgiò SCHJAFFONE: Lachemu corre è pensemu à avà è à dumane...
Ghjisippinu MINICUSCIOTTI: Ah ! Eccu li... (spuntanu, vestuti è cqmbiati cumu per una festo) Và bè, ùn vi aghju mai visti in ticchetta cusì!
Maria: Stà zittu, sò cose ch'ùn si dicenu, o sfacciatò ...
Antone (salutendu ghjimbu ghjimbu); O Sgiò Schjaffone, eo è Maria a mo moglie è mamma di Ghjiseppu ch'è vo avete salvu da una morte più chè sicura, vi dimu oghje cun l'emuzione è di core prufondu ch'è no averemu sempre per voi è i vostri una ricunniscenza eterna.
Maria: lè, dumandate ci n'importa chè è ci lamperemu subitu à stà vi à sente è à sudisfà vi...
U Sgià SCHJAFFONE- (curtese è ridendu cun amicizia): È bè, tandu vi dumandu trè cose: A prima: ch'è no siamu propiu amichi oramai è pè u sempre...
Maria è Antone (à tempu): L'avete digià, tutta, piena, sincera è fidata !
U Sgiò SCHJAFFONE: A seconda avà. Un bichjerinu da caccià mi a sete! 
(Correnu si lampanu à circà da beie è precipitati li accade di rompe oncu bichjeri è buttiglia cascati in pianu)
U Sgiò  SCHJAFFONE: A terza avà. Forse a più difficiule... infine omancu per mè chì m'accade ancu di perde u versu è a voce! Allora vi dumandu capunanzu scusa. Alè, simu pronti?

Mettenu à cantà tutti inseme.....

FINE