Ricordu di una notte

Ferma ti
sopra u passu mortu di u ghjornu.
Ùn senti e voci
ghjà prighjunere di u bughju ?
Stà à sente a luna serena
cum’è un spiritu di a luce piena.
Da a valle di u ventu un trattu si pesa
ch’invita l’ombre à ghjucà.
U sonnu mi tenta
in ore dimenticate
i to ochji mi leganu
à un lettu di petre brusgiate.
Riaffacata in un ricordu
ti vecu senza pudè ti tuccà
cum’è sta luce chì fala fredda
accarizzendu l’arburi è u mare.