Verificate

Verificate in chì lingue sò presentate e crunulugie di a Sardegna è rillevate i passi chì puderianu cuncernà L’Alguer (Alghero).

Crunulugia

6000 a.C.Cumencia u neuliticu anticu. A ghjente vive ind’è grotte naturale. Si parla di Cultura di a Gruta Verda per via di i stuvigli di silice è ussidiana ch’omu ci hà trovu.
4500 a.C. Cumencia u neuliticu mezanu. A ghjente vive sempre in grotte naturale, ma ancu nantu à spazii aperti. Cultura di Bonu Ighinu.
3500 a.C. A ghjente vive sempre in grotte naturale è nantu à spazii aperti Cultura d'Ocier o Sant Miquel per via chì sò ritrove ceramiche travagliate à crudu. Si cumencia à custruì domus de janas è stantare.
2700 a.C. Cultura Abealzu-Filigosa.
2500 a.C. Cultura di Monte Claru. A ghjente campa in paesi, alza statule è travaglia sempre megliu a ceramica.
2000 a.C. Cultura di u vasu à campana.
1800 a.C. Cumencia l’età di u bronzu anticu. Cultura di Bonnanaro. Sò state trove ceramiche cù i manichi, protonuraghe è tombe di giganti.
1600 a.C. Cumencia l’età di u bronzu mezanu. Entrimu in a civilizazione nuragica
1300 a.C. Cumencia l’età di u bronzu recente. Sò state trove ceramiche impurtate, i nuraghi eranu digià paesi articulati.
900 a.C. Cumencia l’età di u ferru. I nuraghi oramai sò esempii di bella architettura. À parte si da manufatture impurtate da i Fenici, i brunzetti di l’epica rapresentanu suldati.
545 a.C. Prima spedizione militare di i Cartaginesi in Sardegna.
535 a.C. Cumencia l’età storica, e relazione cù i Fenici-Punici sò intense, è si pò parlà d’urganizazione urbana, cun paesi furtificati, carrughji è camini di cumunicazione trà paesi.
509 a.C. Seconda spedizione militare di i Cartaginesi in Sardegna.
264-241 a.C. Prima Guerra Púnica.
259 a.C. Prima spedizione militare di i Rumani in Sardegna.
258 a.C. Seconda spedizione militare di i Rumani in Sardegna.
238 a.C. Cumencia a tappa rumana di Sardegna.
227 a.C. Sardegna è Corsica sò provínce rumane.
111 a.C. I Rumani domanu l’ultimi ribelli sardi.
19 a.C. Cumencia l’usu anticu di cunsiderà a Sardegna un locu per l’esiliu, l’imperatore Tibere esilia in Tharros 4.000 ebrei.

186-189 L'imperatore Marcu Aureliu esilia molti cristiani in Sardegna.
455 I Vandali arrivanu in Sardegna.
461-468 U papa Santu Ilariu, sardu.
477-485 Molti cristiani africani arrivanu esiliati in Sardegna.
496-523 Molti veschi africani arrivanu esiliati in Sardegna.
498-514 U papa San Simacu, sardu.
534 I Bizantini vincenu i vandali è occupanu a Sardegna.
642 Primi tentativi arabi di assaltu contr’à l'isula.
815 Ambasciatori sardi cherenu indarnu aiutu contru à i mori à l’imperatore Luigi u Piu.
1015 L’Arabi provanu à cunquistà a Sardegna, i ghjudici chere l’aiutu di Pisa, di Genova è di Barcelona.
1095-1270 Cumencianu e cruciate.
1146 I quattru ghjudici si riuniscenu in Bonarcado da discute di i prublemi interni
1164 Barisó d'Arborea paca i dritti di curona di Sardegna a l'imperatore Federicu Barbarossa, ma, cum’ellu ùn pò rende à i Genuvesi u dinaru ch’elli li avianu imprestatu, elli u mettenu in prigiò.
1236 Sassari si pruchjama municipalità libera sottu à a signuria di Pisa.
1238 Enzo, u figliolu di l'imperatore Federicu Barbarossa, hè numinatu rè di Sardegna, grazie à u matrimoniu cù Adelasia de Torres.
1249 Enzo ùn a ci farà mai à guvernà chì participendu à e guerre di u babbu, si face piglià da i Bulugnesi.
1256 Hè disfattu u ghjudicatu di Cagliari.
1259 U ghjudicatu di Torres hè spartutu trà famiglie genuvese; Sassari ferma sottu à influenza pisana.
1282 Vespere siciliane. Pere II di Aragone, hè fattu rè di sicilia per vuluntà di i Siciliani.
1284 Vittoria di i Genuvesi nantu à i Siciliani à a battaglia di a Meloria. In giru à issu annu custì i Genuvesi voltanu in l'Alguer è ne facenu una piazzaforte
1296 I Pisani guvernanu nantu à a Gallura è Cagliari
1297 U papa Bunifaziu VIII face donu di a Sardegna è di a Corsica à Jaume II d'Aragone.
1323 I Catalani vincenu i Pisani in a guerra pè a duminazione nantu à a Sardegna.
1354 Dopu à un mese di assalti l’armata di u rè Pere el Cerimoniós vince è entre in l'Alguer.
1374 Fora di Cagliari è l'Alguer, tutta a Sardegna hè in manu à Maria IV.
1404 More Leonor d'Arborea, figliola di Maria IV, cù u maritu Branca Doria, avia fattu guerra contr’à i Catalani.
1409 Dopu vintu tutti i ribelli sardi, in Cagliari more Martí el jove, rè di Sicilia è ultimu discendente di i primi conti rè di Barcelona.
1478 U marchese di Oristano, Lleonard Alagon, perde l'ultima bataglia sarducatalana.
1566 Filippu II cumanda ch’elle si fessinu torre di surveglianza da curà e coste sarde.
1582 A pupulazione algueresa hè decimata da un’epidemia di pesta.
1598 Filippu III crea l’Università di Sassari è di Cagliari

1652 A pesta sterpa a pupulazione algueresa.
1654 Truppe francese sbarcanu in Portu del Comte, è a milizia algueresa cuntene l’assalta.
1697-1699 Ultimu Parlamentu Sardu.
1700 More senza erede Carlu II di Spagna, è sbotta a guerra di successione.
1708 L’Austriachi occupanu a Sardegna.
1714 Ondeci di settembre, presa di Barcelona. I suvrani d’Austria sò i novi rè sardi è i Savoia quelli di Sicilia.
1717 I Spagnoli cunquisteghjanu a Sardegna. Ùn la volenu nè l’Austria nè u Piemonte.
1718 A Savoia accetta di cambià la cun l’Austria.
1720 I Spagnoli lacanu a Sardegna.
1764 Intruduzzione di u talianu da lege ufficiale ind’è l’ università sarde.
1789 Rivolte antifeudale in u Lugudurese.
1793 Tentativi francesi di cunquesta di a Sardegna.
1799 A famiglia reale arriva in Cagliari, nova capitale di u regnu dopu à a pruchjamazione di a Republica Cisalpina.

1815 Fine di l'epuca napuleonica, iniziu di a restaurazione assolutista è ritornu di a casa Savoia in Piemonte.
1836-1839 Abulizione di u feudalisimu.
1848 A Sardegna dumanda di esse unita cun l’altre regione di u regnu sardu.
1868 Rivolta di a su connottu a Núoro.
1874 Prima ligna di camin di ferru sardu.
1882 A ligna marittima Terranova (Olbia)-Civitavecchia diventa cutidiana.
1913 3.000 membri riuniti in l'Alguer fondanu a prima cuuperativa di piscatori in Sardegna.
1915-1918 100.000 Sardi participeghjanu à a Guerra Mundiale.
1926 Grazia Deledda ottene u premiu Nobel di literatura. Hè suspesa a publicazione di La Nuova Sardegna.
1927 Nascita di a pruvincia di Núoro.
1940-1945 Seconda guerra mundiale.
1946 Istituzione di l'Ente Regiunale pè a lotta antianofelica in Sardegna (ERLAAS).
1947 Si torna à publicà La Nuova Sardegna.
1949 Istituzione di l'ETFAS.
1950 Creazione di a "Cassa per il Mezzogiorno".
1962 Cumencia u pianu pè a Rinascita sarda, Lege 588.
1969 Una cumissione parlamentare taliana cumencia un’inchiesta sopra à u banditisimu in Sardegna.
1972 Accoppiu di l'Alguer cun Tarragona.
1974 Novu finanzamentu pè u pianu pè a Rinascita sarda. Nasce a pruvincia d'Oristano.
1989 Cade u muru di Berlinu.