Versione :

Ducumentu
Cauria

Cauria

Cauria

In Cauria, à 15 chm di Sartè, ùn hè micca sempre statu faciule faciule à ghjunghje ci. A ghjente cridianu chì e stantare ghjuvavanu per pratiche è usi diabolichi.

Hè cusì chì a tavula di Funtanaccia hè stata chjamata A Stazzona di u Diavuli è i stantari à vicinu eranu visti cum’è e forche duve Satanassu impiccava e so vittime.

E statue di Cauria ci amparanu forse di più chè qualchì decina di tutte l’altre statue di Corsica chjappe inseme. Una chì ti anu particulari altri cum’è cinte, grembii, bracce è mani è dinù isse cupule ch’elle ti anu scavate da ogni parte di a chjocca... Dopu ci hè a so pusizione à nordu di una stessa ligna, i so tratti di pettu à l’altre stantare “classiche” è po l’urientazione. Da l’altra parte a so altura (3 metri) hè listessa à l’altre.

A tesa chì corre hè chì isse statue stantare di Corsica è solu quesse à ciò chì si accerta, rapresentanu i guerrieri nimichi di a civilizazione megalitica autoctona. Vene à dì ch’elle sò figure di i guerrieri turreani di l’età di bronzu. Dice ch’elli scalonu in Corsica à u seconcu millenariu prima di G.C. Sò elli ad avè alzatu issi munimenti maiò di u Pumonti. Trà u centu ch’è no cunniscimu, ci sò i trè è u paese di u periudu terminale di Filitosa, i munimenti culturali di Balestra (Pitretu Bicchisgià), A Foci (Arghjusta Muricciu), Ceccia, Tappa è Turri (Portivechju) è dinu l’inseme furtificatu munumentale in Cuccuruzzu.

Cù isse nove statue di Cauria avemu a figura, ghjusta quant’ellu si pò trattendu si di artisti chì ùn avianu ferru da sculpisce a petra, di quelli invasori di 3500 anni fà. Ci permette di fà prugressi tamanti da cunnosce issi famosi Turreani, gran navigatori, omi di guerra è custruttori assignalati.