MESSA À GHJORNU DI U 31.10.2019

 

SPASSIGHJATE LITERARIE È PEDAGOGICHE

Fabien LANDRON, enseignant-chercheur à l'Università di Corsica a mis au point un riche programme de stonde (exposés et débats) sur La Sardaigne et le cinéma dans l’espace méditerranéen. Ces quatre rendez-vous verront aussi l’intervention de spécialistes des disciplines connexes (ethnologues, historiens, linguistes, sociolinguistes, chercheurs en littérature comparée...) invités pour dialoguer avec le conférencier et le public à l'issue de la communication.

L’IDENTITÉ EN QUESTION(S)... ET EN IMAGES-VOLET 1

Sardaigne et cinéma dans I'espace méditerranéen

Au début du XXIe siècle, le « cinéma sarde » (s'il est possible de le définir ainsi) s'est formalisé - presque malgré lui - en un mouvement bien défini, après des années de représentations filmées tour à tour fidèles, faussées, parfois outrancières. Cette première stonda consacrée à la Sardaigne et à son cinéma entend poser les jalons d'une réflexion plus large sur l'identité, singulière ou plurielle de la Sardaigne en questionnant les images filmées de la Sardaigne au cours de ces vingt dernières années en les confrontant à d'autres expressions, disciplines, et territoires insulaires et/ou méditerranéens, du Mezzogiorno italien à la Corse.

Vous pouvez donc consulter l’enregistrement vidéo de ce premier volet.

INTERROMANIA-20 ANNI

Fighjate chì ancu à pena lacavamu passà i vinti anni di u nostru situ senza mancu un accennu! Hervé DUVERMY, tandu studiante è munitore di u centru culturale -è oghje sempre prontu à porghje aiutu à tuttognunu cumu si vede circhendu nantu à internet!-ci avia apertu issu situ Interromania. À l’iniziu si trattava solu di barattà da una lingua à l’altra unepoche di pagine è testi literarii. Per quessa si era custituitu una rete internaziunale di currispundenti. Si pensava di pudè rinfurzà è diversificà u sforzu à prò di a spressione literaria in e situazione di lingue minurizate pè u più. L’Associu si primurava di fà cunnosce scritti di qualità ma pocu o micca sparti nè cunnisciutida l’istituzione literarie. In appicciu sò ammintati azzione, lochi è currispundenti di tandu.

UNA CREATIVITÀ PLURILINGUA

Durante un tempu troppu longu si hè vulsutu cunfonde a rivendicazione à prò di a lingua nustrale cù u ricusu di l’altre pussibilità di spressione, puru ammanite è usate in parechji settori è occasione di a vita cutidiana. Issa pluralità è diversità di i linguaghji pussibili oghje sò u risultatu di a giugrafia è di a storia di u nostru paese. È pare ch’è no siamu ghjunti oghje à aduprà li ancu in u campu di a creazione culturale. Trà e pruduzzione è avvenimenti più recenti, basterà à insignà ste trè opere: VERSUNIVERSU di Patrizia POLI, PORTU IN CORE di I MUVRINI è a racolta di nuvelle di l’edizione nova TONU È TIMPESTA. Issa realità d’oghje quant’ellu si deve arrimbà a nostra attività culturale nantu à un plurilinguisimu fruttiferu è porghje à tutte e so cumpunente un accessu nurmale, legale è cuncretu. Andate à circà ne di più in a rubrica...

SPASSIGHJATE: D.BIGHELLI:“ DITU MINGHJULEDDU ”una fola di F.ORTOLI

Sentimu è lighjimu issu DITU MINGHJULEDDU, postu chì Dumenicu BIGHELLI hà squassatu issa mancanza di 136 anni dapoi a publicazione di “Les contes populaires corses”. Era cusì tandu? Iè, difficiule assai di impone si da “lingua” pè una variante linguistica di l’aghja italorumanica cunsiderata solu “dialettu”. Dunque l’usu di u corsu era ligatu à un statutu urale non furmale. Puru tenutu caru da i so parlanti, issa situazione minurizata l’impedia di andà tale è quale in u duminiu di a robba scritta è riverita da “culturale”.

Radio Nebbia...

Anu da esse cinque anni ch’ella hà chjappu microfoni è antenna issa radiu animata, è incentrata propiu nantu à l’attualità varia assai di u campus curtinese. Stemu à sente la chì a so squatra cumpletta è viva di cumpetenze multiplice vene sempre à cumplettà a maghjina di u locu universitariu, ch’omu pensa sempre da più à menu... Sticchitu? Ma mancu à pena!

RIACQUISTU D’ERI, D’OGHJE È DUMANE

Parechje azzione cercanu ad allargà l’azzione di a lingua corsa: amparera di u corsu à l’AFPA, filmi cun sottutituli in corsu...

Ultimamente PRATICALINGUA hà prugramatu unepochi di scontri nantu à e cundizione d’issu sviluppu linguisticu. Lighjite l'interviste fatte da Corse-Main

  • PDF Ritrattu 1Emmanuele BARBIERI-18.10.2019- castaneicultore, ingeniere, ecunumistu è giurnalistu hà dettu è ripetutu, cun tanti esempii in appoghju quant’ella si hè imposta a lingua corsa in varii duminii di cumpetenze attuale è ancu d’avvene.
  • PDF Ritrattu 2Ghjacumu THIERS-27.09.2019- hà portu dui elementi capaci à impuntellà un bilanciu in quantu à a situazione di u corsu. Si hè pussutu cusì ammintà unepoche iniziative chjappe dopu à u periudu di l’anni 1970 è longu à i decennii chì ci portanu sinu à oghje.

A TRAMUNTANA DI SANTU CASANOVA

In a so edizione di u 24.10.2019, Corse-Matin hà cunsacratu una pagina sana à iss’azzione di Santu CASANOVA. E pagine di u capitulu 6 di Papiers d’identité(s) ghjunghjenu à precisà l’aspettu innuvatore di l’attitudine di Santu CASANOVA di pettu à u corsu diventatu propiu lingua entrendu in un campu sinu à tandu ricusatu à u “dialettu”. È lighjendu a prosa infurmativa di A Tramuntana omu si avvede chì Ziu Santu ùn circava ghjatti à pilà!

IMPARÀ U CORSU HÈ CUMPLETTU:

U metudu tene oramai trè livelli.  La méthode couvre maintenant trois niveaux. Elle est complète. Vous pouvez vous initier, vous perfectionner et pratiquer la langue corse sous ses différents aspects. C’est une méthode d’apprentissage à distance. Elle est graduelle, gratuite et accessible de chez soi. On a voulu lui associer un voyage entre Corse, Sardaigne, Baléares et Sicile. On apprend la langue et on découvre cultures, paysages, patrimoines et histoire de ces îles de Méditerranée occidentale

Structuré sur les 3 niveaux du Certificat Européen des Langues (A : débutant B : moyen C : confirmé), l’itinéraire s’appuie sur un support visuel (images, vidéos, diaporamas) et sonore (langue corse, interviews, musique et chants). L’accès aux différents niveaux est entièrement libre. Vous disposez aussi d’un procédé (gratuit et anonyme) d’évaluation de vos compétences individuelles:2686 usagers s’y sont inscrits à ce jour, et continuent cet instructif voyage, échangeant pour différentes questions par e-mail avec nous : asso.ccu@wanadoo.fr

Des séquences sont présentées par des étudiants en langue corse de l’université. Les textes supports sont prononcés en langue corse et souvent en version plurilingue (corse, français, et anglais au niveau A). Les exercices et documents sur les Baléares, la Sardaigne et la Sicile permettent de rendre contact avec le catalan, le sarde, le sicilien et l’italien.

La politique de diffusion sociale du corse que met en œuvre la Collectivité Territoriale de Corse nous permet de vous offrir cette réalisation et ce service. Nous nous efforçons de répondre à cette marque d’intérêt et nous remercions chaleureusement la confiance que nous accorde l’institution.

lumie di sicilia n.132/47 novembre 2019

Un numeru sanu sanu cunsacratu à Leonardo SCIASCIA, scrittore universale è arradicatu!

in questo numero:

2 sommario - ricordo di Ennio Motta

3-5 Maria Nivea Zagarella: L'ultimo Sciascia

6 Roberto Tamburello: Diario liberale

7 Iolanda Salemi: L'uomo che ebbe due funerali

8 Le rime di Giovanna Caccialupi

9 i vespi siciliani - Giovanni Fragapane: Lo stivale

10-12 Adolfo Valguarnera: Amarcord

13-16 Lorenzo Spurio: Ignazio Buttitta

17-20 Antony Di Pietro: Chi trova un amico trova...

21-24 Giovanni Fragapane: Cronaca privata