E PACE

SCENA 2

E PACE

(...)

SCENA 2

Antone, Maria, Ghjisippinu MINICUSCIOTTI.

Ghjisippinu (sbalanca a porta è entre cantendu è i vede ): Mì li, mì Ii! O ma chì vi piglia? Chìi vi accade stasera? Ùn site ancu ancu in lettu? Di abitudine di regula...

Maria (sticchita): Per dorme ci vole à ùn avè penseri... È po’, una certa pace, un certu... silenziu aiutanu à truvà lu, sonnu...

Ghjisippinu (ridendu): Mi possu sbaglià ma mi pari bella azeza... In quantu à mè, avete scontru qualchì anima maladetta chì girandulava sottu à a Iuna...

Maria (azeza): Quesse sò cose chì hè megliu à crede le chì a tradizione...

 

Ghiisippinu (azezu): A sapia! A tradizione a tradizione! Ùn pudete campà oghje invece di fighjà a tradizione. Hè passatu u tempu chì Marta filava ma Maria Minicusciotti fila sempre u filu di u puttachju! Avà basta...

Antone: Alò, avete modu à dì, site propiu listessi mamma è figliolu. Ùn ci hè bisognu à mette vi nantu à i furnelli chì bullite sempre! Allora, calmemu ci è guardemu e cose cum'elle sò o cum'elle sò mutate. Fighjate a nostra famiglia. Hè cambiata è l'hà fattu prò issu cambiamentu! una mutazione, una vera rivuluzione... ci ne hè vulsutu culpacci, attentati, ghjasteme è colpi in capu, è ancu pistulettate è fucilate...

Maria (appaciata): o Ghjisippì, u mo figliolu, Babbitu ùn hà micca tortu. Feghja a nostra famiglia. Prima, durante ani è anni ci vulia à malfidà si quandu si escia di casa, puru pè andà à fà l'ortu. Ci era sempre u periculu da teme...

Antone: cusì a nostra famiglia in guerra contr'à quella di u sgiò Schjaffone avia fattu digià ùn sò quanti morti. ùn pudia più durà ùn pudia... Ancu di grazia...

Ghjisippinu (furibondu): Ma sunnieghju o site voi chi traparlate?! A pace cun Schjaffone è tutti isoi? A pace? Quessa ùn hè pace! Hè robba falsa è più chè falsa! Hè un tradimentu! È i Minicusciotti l'anu firmata tale è quale? Vi site fatti ingannà! Andate chì ne vale a pena di avè l'età di a saviezza è di cumpurtà si cum'è criature niscentre è baulle!

Antone: Ma chi ti piglia? Averà a ragiò Mammata? Ai betu più chè più stasera?

Ghiisippinu (sempre furibondu): U più inturcatu ùn sò eiu à sente ciò ch'è vo dite è vede ciò ch'è vo fate! Avete accettatu, avete firmatu un cusidettu pattu di paci chì ci impedisce à noi Minicusciotti di passà longu à u fiume pè andà à zappà in i nostri lochi in Suerta?

Antone: Ma hè sempre cus'i... Sò cundizione nurmale quandu si face a pace trà vechji nemichi... Sò quesse e cundizione...

Maria (dolce è materna): O Ghjisippì, u mo caru, stà à sente à babbitu... sò quesse e cundizione... ch'osinnò ùn ci hè pace mì! ln i casi difficiuli cum'è u nostru quellu chi hà offesu dumanda di esse perdunatu è ghjura di tene si un certu tempu da i lochi di quelli chì eranu i so nemichi è di spuntà in piazza publica o in chjesa quand’ellu ci hè festa o cerimonia publica!

Ghjisippinu. Mi pare di sunnià mi pare! ...o Mà, ragiuneghji o mi reciti una lezziò chl un altru ti hà amparatu?

Antone: Alò calma ti è stà à sente. Ci vole ch’è tù ti catmi è tene contu di e cundizione di a pace... Durante mettimu un mese o dui ùn passemu più longu à u fiume pè andà in Suerta. Hè vera s’ellu ùn si piglia l’accurtatoghju rlongu à u fiume, saranu dece o qundeci minutidi chjassu in più, ma sarà propiu un dannu una manata di minuti durante un mese o dui s’ellu si vince a pace?

Maria (dolce è materna): o Ghjisippì, a pace... È a pace ùn hà prezzu... senti à Babbi tù... Dece o quindeci minuti ùn sò tantu scomudu...

Ghjisippinu : È l'inghjulia chì ne fate?? Ah ùn conta micca micca l’inghjuria d'issi Schjaffoni? È bè, eiu, Ghjiseppu Minicusciotti, ùn l'accettu! D'issi pretesi sgiò... ùn accettu nè inghjuria, nè scherzu..., nè schjaffi... (apre a porta, sorte, sbatte l’usciu è po volta)... nè schjaffucci... nè ... schjaffoni! Avà, passu per l’accurtatoghju è à chi si ne hà avutu si n'hà avutu (esce dinù è sbatte a porta)

Maria (spaventata): o Antò, corri corri, ùn lu lacà andà chi ci hà da nasce...

Antone MINICUSCIOTTI si larmpa currendu à pressu à u figlioru. .,

Mario (firmata sola scoppia à pienghje è storce si e mani di paura è di suffrenza): oimè, disgraziati! state à vede avà ciò ch’ellu pò accade... Maladetti i patti è quelli chì ci credenu. Ghjiseppu, u mo Ghjisippinu caru, ùn fà scimizie vè! Mamma è Babbu ùn anu chè à tè!"' È tù quassù, tù chì ci vedi è ci senti, capisci e mo angosce...

Ragiona issi furibondi è ùn li lacà piglià u chjassu di i Schjaffoni, chì hè l'accurtatoghju ver'di a Morte. U chjassu chì ùn porta chè à un locu solu! A strada di l’lnfernu

(Scena spenta una stonda. Musica trista è scura...)