AGRIPPINA FILANCIONI, MERRESA DI L’ACQUATORBIDA

AGRIPPINA FILANCIONI, MERRESA DI L’ACQUATORBIDA

 RICEVE I GIURNALISTI DI A STAMPA LUCALE

 

U tendone si apre è palesa a ripetizione di una scena dramatica

 

U giovanu O rage, o désespoir, o vieillesses ennemie n’ai-je donc tant vécu que pour cette infamie

 A giovana   Tu es bien ce soir. On dirait que tu es vraiment énervé. On sent la rage. On voit ton désespoir, on remarque cette infamie

U giovanu J’ai raté la vieillesse ennemie non ?

  A giovana   Un peu, mais ça va.

U giovanu Non, je me suis trop planté sur la vieillesse ennemie

 A giovana   oui mais car la rage, c'était trop bien

U giovanu Parce que j'ai la rage à cause des élections

 A giovana   Tu as la rage parce que Gilles il a été élu ? Et pourquoi ?

U giovanu Pas Gilles, la mairesse

 A giovana   qu'est-ce que tu vas faire de la mairesse et puis quand elle a été élue tu jouais faux.

Un giovanu attore  Parce que je n'étais pas encore enragé, aujourd'hui oui.

 A giovana   Pourquoi aujourd'hui

Un giovanu attore  tu n'as rien remarqué à la ?

 A giovana   Quoi ?

 Un giovanu attore Tu vois pas ? Il pleut dans la chapelle.

 A giovana   Il a toujours plus dans la chapelle

U giovanu Oui d'accord mais qu'est-ce qu'on a fait tout l'été ?

 A giovana   On a dansé ?

U giovanu On a dansé mais on a aussi joué.

 A giovana   Han, au théâtre.

U giovanu Et pourquoi on a joué ?

 A giovana   Pour refaire le toit de la chapelle… Putain, c'est vrai !

U giovanu Et il pleut toujours.

 A giovana   C'est pas parce qu'on a joué qu'il va s'arrêter de pleuvoir. D'abord il faut faire les travaux.

U giovanu Bien sûr qu'il faut faire les travaux !

 A giovana   Et les sous tu les prends ou ?

U giovanu On a joué partout et on a donné l'argent à la mairie.

 A giovana   C'est vrai, et la mairesse elle a fait faire l'enrobé pour monter chez elle et il n'y a plus d'argent.

U giovanu Comment tu le sais ?

 A giovana   Ma mère était à l'école avec la mairesse

U giovanu Quoi ? Je vais lui casser la gueule !

 A giovana   À ma mère ?

U giovanu Non la mairesse !

 A giovana   Non, écoute cet après-midi elle fait une réunion publique à la mairie pour les déchets.

U giovanu Quels déchets ?

 A giovana   Les poubelles !

U giovanu Alors, dis les poubelles pas les déchets !

 A giovana   Ca va, je dis les poubelles. Alors on va à cette réunion et on fout le bordel !

U giovanu Dans les poubelles ?

 A giovana   Non dans les déchets !

U giovanu et si on allait la voir dans son bureau maintenant ?

 A giovana   Non, maintenant il faut finir la répétition…

U giovanu C'est vrai...

 

Don Rodrigue

À moi, Comte, deux mots.

Le Comte

Parle.

Don Rodrigue

Ôte-moi d’un doute.

Connais-tu bien don Diègue ?

Le Comte

Oui.

Don Rodrigue

Parlons bas, écoute.

Sais-tu que ce vieillard fut la même vertu,

La vaillance et l’honneur de son temps, le sais-tu ?

Le Comte

Peut-être.

Don Rodrigue

Cette ardeur que dans les yeux je porte,

Sais-tu que c’est son sang, le sais-tu ?

 

 A giovana   O putain, là on est bien !

Un giovanu Bien sûr c'est à cause de la mairesse !

 A giovana   Tu veux dire grâce ?

 

Don Rodrigue

À quatre pas d’ici je te le fais savoir.

Le Comte

Jeune présomptueux !

Don Rodrigue

Parle sans t’émouvoir.

Je suis jeune, il est vrai, mais aux âmes bien nées

La valeur n’attend pas le nombre des années

 

 (Una donna, vestuta in modu elegante à bastanza, classicu è forse una cria di moda passata. Forse guanti è pettinatura imbuffata. Una manerosa: si vede ch’ella si crede.

Decoru (in vera o sugeritu da u ghjocu di l’attrice chì l’insegna di gesti è descrizzione pè un publicu invitatu cusì à imaginà si lu)

ENTRE A MERRESSA È RICEVE A GIURNALISTA DI RCFM

 

C.A.P.R.U.N.A. è AGRÌ

“Stu scagnu quì hè custatu un bellu pocu, ma ci vulia! Ma quale simu noi, quelli di L’Acquatorbida?! Una CAPA? UNA CAB? Mancu per ride! Una CAPRUNA, simu: una CAPRUNA! Ah ùn sapete micca ciò ch’ella hè a CAPRUNA? Ci vole à sorte ognitantu, di u so tufone! CAPRUNA vole dì “Cumunutà Agri...-ùn tocca à mè à dì u significatu... Alè! Truvate! Ricumpensa: una settimana ind’è Nenè... Nennè? Ah! Un’altra volta.... Dunque C=Cumunutà, A= Agri, cum’è qual’è vo sapete, P: Prufessiunale..U?: Iè, benissimu voi, quallà à u 3u rangu: Unita vole dì, bella sicura. N: Naziunale, ben intesu. A?: Innò, micca torna Agrì, quantunque! A vole dì: scagnu di a Merria di L’Acquatorbida

(Unepochi telefoni ch’ella hà da piglià unu à pressu à l’altru, cagiunendu un pensà è una dicitura à pezzu è à bucconi.)

Lingue à u telefonu....

Alò, iè sò eiu. Iè, Madama Filancioni. Iè, propiu a merressa. Acquapuzzica? Innò, Acquatella… vogliu dì Acquatorbida ! In persona. Ah iè, salute, bonjour, Monsieur le Directeur… Allons allons, pas de manières entre nous. Nous sommes amis, désormais. Oui, oui ! Pour tout. Et même un peu plus. Non, non, allez, appelez-moi Agrie… Oh ! Una seconda, mi chjamanu on m’appelle vi ripigliu subitu ! Allo ? Oh ? How are you? Wait a minute, please!... O stamane, tutti i rompistacche si sò dati u mot si sò dati... Innò, mancu à pena... Pensate... Per voi, Agrie hè sempre dispunibule, disposta, esposta, (scaccanendu) è ancu trasposta! Innò, alè! Siamu serii chì l’affari sò in francese. Yes, vi vulia parlà. Bon micca avà... Je vous rappelle tantôt je vous rappelle…

Ne aghju dui chì aspettanu fora, in curridò. Ch’elli aspettinu. Li face prò. Anu dumandatu à vede mi, ma a sò ciò ch’elli volenu... Sò azezi. Ghjente à l’oziu. Allora cum’elli ùn sanu chì fà, s’attaccanu lite s’attaccanu. È in più, avà, pare ch’elli a si caccianu cun mè. Parlanu è traparlanu cù a ghjente di u paese, cum’è quale eiu ùn saria micca una bona merressa, chì ùn pensaria chè à empie mi e stacche è à assicurà i mei è i mo tornaconti. E so corne sì, e so corne. Unu d’issi dui, s’è vo sapessite... Avete da rimarcà quandu u facciu entre, fighjate lu bè quì, in giru à a bocca, viderete cumu un gunfiore, una tacca bruna chì li face un chjerchju.. iscia! In giru à e labbre... È ancu, avà hè un affare chì vi stumaca, ma s’è vo l’avessite vistu quand’ellu li hè accadutu l’accidente. Un mostru paria      tuttu un mostru... Ùn li dite nunda chì ùn hè tantu fieru di ciò chì li hè accadutu tandu. Per dì tuttu è senza vulè batachjà ma quantunque a verità ci vole à dì la, un tippu era di quelli chì ùn pudianu andà à a scola... Li dava i brisgioli, a scola... Innò, hè per dì... È dopu, è bè, dopu, ùn hà più avutu u tempu. Allora quand’ellu parla, videte ognitantu, ci hè cumu un viotu, una panna, u currente ùn passa più... è tantu, hè capita chì si capisce ciò ch’omu pò capì! Allora ellu, un ghjornu ch’ellu ascultava l’emissione “APRITELORTU” di RCFM hà chjamatu per dumandà cumu era chì e so nespule ùn ne pudia più manghjà chì ùn avianu mancu tempu à sbuccià chì eranu nere nere è merze è si lagnava chì avia a paura di esse ubligatu à taglià l’arburu chì ci era u risicu di vede lu impestà l’ortu, è po pianu pianu l’inseme di e loche di u cantone sanu. L’animatrice si hà fattu una risata è u specialistu d’agricultura una scaccanata è po hà rispostu ch’ùn era cusì grave è ch’ellu bastava à taglià una cria in cima, à scapà l’arburu è l’annu dopu e nespule devianu vene propiu cum’è prima... Pare ch’ellu avessi dettu “vous l’étêtez et tout redeviendra comme avant! » è po Michèle Don Ignazi hà dettu “à vede ci » chì ci eranu altre persone chì pazientavamu à u standard... Hè custì  ch’ellu ci hè statu u dannu. A settimana dopu u tippu hè ingunfiatu chì a so faccia ne paria un buttacciu è dicenu chì u duttore si hè spaventatu quand’ellu l’hà vistu è li hà dumandati ciò ch’ellu avia manghjatu è u disgraziatu hà dettu ch’ellu ùn pudia più manghjà dapoi ch’ellu avia suchjatu issu velenu di e nespule. Suchjà e nespule fragiche? U duttore era più stupitu chè inchietu! Ma perchè? Cosa li era ghjuntu in capu di suchjà i frutti merzi. “Eh! Era quellu  ingenieru agriculu chì li avia dettu: “Vous les têtez, il suffira de les têter et d’attendre”... – Allora eiu, è suchja è suchja mi hè venuta issa pesta in bocca »… Allora u tippu, vi dicu, di sicuru, l’aghju da riceve è u staraghju à sente, ma ùn daraghju tantu capu à e so tuntie….

Sapete, quandu sentu puttachji simuii, à mè, mi vene à brama di scappà è di andà mi ne duv’elli sò i mo sogni più cari... Innò, innò, o puttachjò, ùn vi dicu nunda chì dopu site ancu capaci à palisà mi... Vergugnosi! Ùn avete mancu a vergogna... È bè, innò! Merressa sò è merressa staraghju! L’aghju fatta per duvere, per rispettu di tutti quelli chì sò stati merri è chì si sò sacrificati pè u bè cumunu... Ùn l’aghju micca da cappià è ùn sò micca dui sfacciati sfaccendati chì anu da fà a lege in casa meia...

Averianu ancu pigliatu un avucatu unu è l’altru. S’ellu hè unu contru à l’altru, aghju poca primura s’elli si rompenu e corne trà d’elli. Ch’elli faccinu puru. Ma s’elli si sò messi tremindui contru à mè, ci vole à appacià a cosa prima ch’ella si ingattivissi ci vole...

Di prima, u prucessu, i prublemi, i castighi cun issi affari di i ghjetti...

Mai più cridia ch’elli fussinu cusì pessimi i mo paisani... Tuttognunu sà in u cantone sanu chì per fà a merressa quì à L’Acquatorbida, aghju rinunziatu à e carriere più di prestigiu ch’elli mi uffrianu quì è culà, pè u mondu sanu: Inghilterra, Alemagna di l’ueste è RDA di i tempi ch’ella ci era sempra, Africa ùn ne parlemu, Asia ùn li paria mancu vera è ci sò state e manifestazione d’alegria pupulare quandu, o per sbagliu o per macagna, u cutidianu hà fattu sapè ch’o devia vene eiu à dirige l’Antenna di Citroën in Pékin! Invece eiu, aghju fattu a scelta di u sviluppu paisanu! Nustrale! Sputicu corsu! Cum’ellu si hè sempre fattu in a mo famiglia, sia di a banda di Babbu sia quella di Mamma... mi sò stata quì, in L’Acquatorbida, à u serviziu di l’Altri, i mei, i mo cuncitadini, i mo cumpatriotti.

Allora avà, quandu sentu ciò ch’elli sò capaci à dì i diciuloni chì rifacenu u mondu è chì accusanu ancu i so parenti, mi vene u laziu di lacà li quì à crepà in i so catasti di mullizzu puzzicosu chì quand’è vo passate in vittura in Ponteleccia, à u tanfu chì vi piglia in gola è vi rivolta e stintine, sapete chì L’Acquatorbida pudete scumette ch’ella ùn hè cusì luntana.

Hè per quessa ch’o capiscu benissimu i merri è e pupulazione di i lochi duv’elli sò stati stabiliti i centri di dipositu di mullizzu. È fà è fà, è diciula chì ti diciuleghju, i quattru centri anu chjosu è dettu ch’elli ùn pudianu più accoglie camiunate è camiunate, tunnellate è tunnellate di mullizzu è rumenzula di tutte e mamme! I capiscu è in tantu chè merressa di L’Acquatorbida, averia fattu listessa s’è no avessimu un centru ancu noi.

Hè in issa situazione ch’è no avemu muntatu l’intrapresa “CITRUNIZATE À PIÙ PUDÈ”. U cuncettu hè semplice semplice. Bastava à pensà ci! Sò stata eiu à muntà l’affare, ma ùn aghju nisun meritu. Innò, “Citrunizate” ùn vene micca da “limone”, via da “citron”, ma da “Citroën”. Hè una manera di ringrazià à Citroën chì ci hà spunsurizatu è cuntinueghja à fà ci cunfidenza. Hè per via ch’o aghju principiatu ind’è elli è chì a manifestazione di Pékin l’hà salvati da a faglitta, vistu chì dopu issa folla in Pékin nantu à Piazza Tien an Men, e so vendite di vitture sò state multiplicate via dece!

Allora, cun l’idea “CITRUNIZATE À PIÙ PUDÈ” avemu messu ammanitu per tutti a pussibilità di vene à caricà a rumenzula di tutte e cumune di Corsica è di sbarazzà di issu castigu i nostri cumpatriotti. E pigliemu in carica nantu à i camiò, e trascinemu sinu à L’Acquatorbida. In piazza à u paese e tra   sferimu nantu à un telefericu chì e colla sinu in cima à U San Petrone. Quassù, avemu fattu custruisce una BASASPARGHJORUM. Vecu i latinisti chì rimenanu è volenu parlà... Innò, nunda à chì vede cù un’etimulugia latina.  BASASPARGHJORUM hè, accurtatu, u nome per “Basa Operaziunale da Sparghje e Rumenzule”. Una cosa semplice semplice pè ùn arruinà micca u situ. Una piccula pista ch’elli possinu atterisce è riparte l’elicotteri. Stretta stretta chì ci vole à prutege l’ambiente... È cusì avà, dapoi un annu, ghjorni è notte, venenu e tunnellate di mullizzu, sò purtate quassù in telefericu, è colla è colla, è atteppa è atteppa... Dopu ghjunte, l’imbarcate ind’è l’elicotteri chì partenu è ùn stanu tantu à vultà... È tira avanti è tocca, in cuntinuu. Mi pudete crede: hà cambiatu a vita in tuttu u rughjone. Prima, ùn ci era quasi più nimu. Avà, si custruisce case è case, a ghjente travaglianu tutti più o menu per “CITRUNIZATE À PIÙ PUDÈ” è, a dicu senza vanità, ùn staremu tantu à esse a cumuna più ricca di sta parte quì di l’Europa. Venenu ancu e dumande da u strangeru chì unepochi paesi si volenu federà cun noi, ma oh! Stemu mudesti chì vulemu stà cum’ellu si dice, di taglia è dimensione umana...

Cumu? Cumu dite? U mullizzu? A rumenzula? Duv’è no i purtemu? Duve? Oh! Inlocu? Ùn avemu micca d’andà à imbruttà è intusichisce à l’altri, quantunque? Per quale ci pigliate? ... Innò l’elicotteru và, colla colla è po colla, è dopu quand’ellu hè propiu luntanu da a costa, di un colpu piglia à falà, fala, fala è quand’ellu hè propiu à gallu di l’acqua, piglia è cappia a so robba ghjustu sopra à u mare. È po sapete, s’è vo vulete quand’ellu vi incorna cusì, venite à lampà ci un ochju è viderete cum’ellu hè nettu è pulitu u gestu tecnicu di quellu chì sà lampà u so pacchettu cum’ellu si deve: cù e pale di l’elicotteru chì rutuleghjanu, a pressione di l’aria face cum’è un imbutu ind’è l’acqua è u mullizzu si ne và in trenta seconde ni vu ni connu è u lume di u sole ùn stà tantu à spechjà si nantu à u nostru Mare Terraniu cusì caru è cusì bellu... (Si sente “Méditerranée” di Tino Rossi)

Ma ch’è vo sappiate. Un prugettu di strada nova. Iè, a strada hà da passà nantu à u terrenu di meiu ma ùn face nunda, u dò di gratisi... Ùn simu tutti fratelli ùn simu? Allora ci vole à sparte...Iè, un itinerariu speziale, fattu pè gode si tutta a vista nantu à u nostru rughjone cusì bellu, cusì tipicu, cusì sputicu chì si hà modu à circà, altrò ùn si ne trova! Cumu? E chene ? E rumenzule? Anh, u mullizzu ? Iè, ghjustu à puntu, a strada nova si hà da scantà una cria… Ah nò ma, tuttu hè previstu, ùn vi ne fate... Aghju u mo plan, aghju... Iè, quand’è vo vi fate un’affaccata... É fate la in furia chì... aghju ricevutu un pacchettu cusì di dumande... Bona, d’accordu. Mi chjamate dopu è mi date una data? Innò, una data! Quand’è vo site comudu cusì vi presentu u pianu di a strada. Iè, viderete. Sarete cunvintu. Vi facciu vede u pianu è sò sicura ch’è vo sarete cunvintu subitu vistu è spiicatu duv’ella passa a strada nova… Allora, iè. Fate in furia...

GENEROSA?

Cumu? Generosa? Oui, ah! Non, que ne ferait-on pas pour le Bien public! Eh oui ! Tutt’à fattu tout à fait! Quandu si hè in respunsabilità di ù bè cumunu, è chì a ghjente vi facenu cunfidenza, ch’elli credenu in voi, cumu fà dopu à ùn pensà solu chè a i vostri tornaconti? Eiu sò cusì, ingrandata cusì, allevata cusì. Di manca sì, ma diritta. Diritta sì, ma sticchita, ch’ellu si facci cunnosce s’ellu ci n’hè unu chì a pensa. Energica, decisa è ferma, ma quellu chì a si sà piglià, mi porta duv’ellu vole, mi porta! Hein? Cumu? What did you said, o sfacciatò, c’est une manière de parler voilà tout. Miss Agree is generous, yes ! Je vous dis pas un ghjornu scumbattia cù unu chì si hà cumpratu un terrenu quaiò è chì li aghju datu u permis de construire è, à un mumentu datu, u tippu –un alemanu- u sentu chì mi dice großzügig ! Mi sò ritenuta ch’ùn ùn sò micca cumu aghju fattu... (ride) Eo di prima avia capitu: “grossa buscica!”. Dopu sapendu ch’ellu ùn parlava micca corsu, aghju interpretatu: “gross’turist!” Bon, hè vera ch’o era ingrassata à l’epica, ma u rispettu hè u rispettu, ùn hè vera? In fatti, ancu di grazia ch’o mi sò calmata. U tippu mi facia un cumplimentu, invece eo cridia ch’ellu mi dicia ch’o era grossa è grassa cum’è e turiste ghjunte da custindi... Ah iè! Eo a dicu sempre. Prima di parlà, prima di schjuppà, prima di inzergà ci, riflettimu... Calmemu ci... Si rispira... Una... Duie... Trè.... À puntu, u fate u yoga?

 

CUN GILLES IN A MAISON BLANCHE

Iè, ne avete intesu sicuramente parlà. Iè, issu viaghju cun Gilles...

Innò, ùn mi fate micca issi trugni custì chì forse ùn site micca troppu pratichi di pulitica... In pulitica, ci vole sempre à sente cum’elli dicenu a ghjente. I so castighi, e so pene, e so brame. E so primure. Senza inchjuccà si mai nant’à un’idea, senza bluccà si in un partitu solu, senza incrispì si nantu à e dichjarazione fatte in publicu... Ci vole à pensà ch’ellu si sbaglia ancu u prete à l’altare. Allora, hè capita chì vistu a mo “famiglia” –iè, ùn si dice cusì?-, vistu a mo “famiglia mi sò ingagiata contru à Gilles, o piuttostu micca cun ellu. Dunque avemu persu, ma avemu vintu. Micca guadantu l’elezzione, ma vintu quantunque... Innò, ci vole à esse realisti è po esse attente à cumu dì? A cumplessità di a realità pulitica, cumplessa chì ùn si pò dì. L’hà detta Morin, l’hà detta: “La complexité est la mère de toute chose”. È ci vole à ricunnosce chì a souffrologie aiuta à vede ci più chjaru. Allora, quand’ellu si hè trattatu di andà in New-York, mi sò detta di un colpu ch’ellu era u mo duvere, puntu è basta! Di prima mi sò dumandata è dopu, mi sò decisa. Era un duvere. Quella chì devia andà era a Cunsigliera Esecutiva di Gilles, ma hè cascata in depressione subitania è manca à sunnià la si saria pussuta imbarcà. Oh! Un affare tontu, ma chì accade cusì spessu. Avia digià u bigliettu d’aviò in manu, quandu vene ùn sò chì puttachjone à dì li chì u maritu si ne hè scappatu cù a so secretaria. Allora, a donna, ùn vi dicu u colpu ch’ellu hè statu pè ella. Pianti, lacrime, suspentimi, angoscia, ùn ne finia più. In Aiacciu ne hà empiutu i curridò di l’Assemblea è ùn sò stati tanti i reseaux suciali à cuntà ne è à cuntà. Ci hè ancu un sfacciatone chì ne hà fattu un lamentu ridiculu è scherzosu... (senza vulè la mette à cantà è po pianta, intransita è vergugnosa) ...

Ùn aghju più tichju à parte

Chì mi vene u suspentime

Ma quanti nuli sò sparti

Quassù in punta di Teghjime...

Oh! Scusate, mancu a vergogna! Scrianzati chì imbruttanu e nostre cose più sacre: a canzona, u lamentu di l’amore ingannatu...

Si infatta chì issa Cunsigliera –scusate, ùn mi dumandate nè nome nè casata chì eiu, mai cappieraghju un puttachju, mancu cù una pistola nantu à sensi... cum’è in filmi...- iè quessa a Cunsigliera, è bè, fighjate voi ch’ella hè una paisana meia, è simu ancu parente à a longa s’ellu si và à circà. Allora, aghju pruvatu à ragiunà la, à cunsulà la è po à l’ultimu, videndu ch’ellu ùn ci era propiu nunda à fà, aghju dettu: “Alè, và bè! Aghju capitu! Anderaghju eiu, postu ch’ellu ci vole una donna di rigiru chì ci capisce in pulitica internaziunale è chì presenti bè!”. Bon... quella di presentà bè, l’aghju pensata, ma ùn l’aghju detta chì ùn tuccava micca à mè à dì la! Dunque simu partuti, u viaghju in aviò è tuttu, a scusa di un filmu nantu à l’Indiani fattu da Via Stella, chì ghjunti à contu nimu di a nostra delegazione u si hè vulsutu abbuchjà, issu filmu. Hè ghjusta innò? Tamantu viaghju pè andà à fighjà un filmu nant’à l’Indiani chì tuttu u mondu si ne infutte! Simu stati quantunque unepochi à fighjà s’è a sala era à bastanza piena, ma simu stati rassicurati. Tutti i Corsi d’America Cismuntinca è ancu d’America Pumuntinca eranu scalati à vede u novu Presidente di l’Esecutivu corsu. Alabama di prima avia dettu ch’ellu veneria... Chì ci hè? Ch’aghju dettu? Cumu? Anh! Obama? Ah! D’accordu, hè listessa. Alabama Obama, vogliu crede... Dunque Olabama, dopu u so staff hà prevenutu ch’ellu era impeditu di esse à l’ora è ch’ellu ùn pudia vene subitu. Un capatoghju cum’ella accade cusì spessu, cum’è quì in merria. Allora eiu quandu aghju intesu issu annunziu, aghju pensatu ch’o avia dui minuti pè una scappatella à scopre a Notte Mericana . Cara, per quelli carrughji longhi longhi cum’è stradoni. Aghju fattu cum’è u latru, nimu m’hà vistu è sò scappata, currendu pè issi curridò tutti schjariti à ghjornu, ed era quasi fora quandu di un colpu intuppu nantu à unu. Curria ancu ellu è ci simu intuppati duv’ellu trinca u curridò... Mi scappa a risa chì andate à sapè cum’è no simu fatti... L’avete vista à a telè issa riclama pè a CITROËN? Scusate, sò torna obligata à mette mi in avanti ma sò stata eiu à dà li l’idea è cuntrullatu quand’elli giravanu u spot publicitariu. Iè chì l’avete vistu. Ghjè quellu di a CITROEN C4 Picasso.... Quellu chì dice : « Une raison de plus d'avoir des enfants - La rencontre inopinée entre deux joggers du dimanche à l'angle d'une rue. Du choc en sort trois jeunes enfants. Idéal pour le monospace.. »

Allora, a vi facciu corta. Eiu curria curria... Dunque, cù u tippu ci simu intuppati duv’ellu trinca u curridò...U curridò? Saria megliu à dì “Duv’ellu trinca u Distinu” sì! Grande. Tamantu. Bell’omu. Era Obalama. U presidente in persona. È chì si spicciava pè ùn fà aspettà Gilles è i Corsi! Il en impose Obalama, cridite mi puru. Eiu era intrampulata è stava cusì, cascata in pianu à culu in terra sbrancata è mezu intrunata. Una vera tonta. Allora ellu, gualant’omu, si hè firmatu di un colpu, si hè scusatu è po mi hà pigliatu in braccetta è mi hà sequitatu di fora. Bon! Ùn mi hà micca vulsutu lacà sola per via di u periculu, l’attentati, e cità maiò è tutti i periculi di a notte... I periculi di a notte. Ma chì tanti periculi... Issa canaglietta di Oblablama avia u so santu in corpu... Infine u so santu, mi avete capitu... Ghjunti à contu, u Presidente di i Stati Uniti a Maison Blanche hà annunziatu ch’ellu li dispiacia assai di ùn esse presente. Era un  peccatu ch’elli ùn fussu pussutu vene à un appuntamentu cusì garbatu! Ma Allobama sapia ch’ellu era à pena u Babbu di a Patria Mericana chì si truvava custì quella sera, postu chì Pasquale Paoli era ellu ad avè inventatu u primu a Republica è a Nazione, è u Presidente corsu chì era custì, era mutartists mutandis, l’incarnazione di  Pasquale Paoli. Quandu aghju intesu issu cumunicatu, Obama avia fattu u so affare è era smarritu. Mi hè pigliata a risa scema, sola sola: mi hè venuta in capu a faccia di Gilles cù in capu a pelucca di Pasquale. Ùn aghju mai palisatu issa passata è i giurnalisti è e telè mai anu rimarcatu ch’o ci era ancu eiu in a delegazione, puru s’o ùn ci era micca in a sala di a pruiezzione di u filmu di Via Stella. Hè megliu cusì, ma quella di Opanama andate chì mi ne arricordu...

In quantu à Gilles, u tippu hè fine è mi pare chì dapoi tandu, quand’ellu mi guarda, credu ch’ellu si dubbiteghja di qualcosa... Sentu ch’ellu mi vulerebbe dumandà... Ma eiu, ùn ci hè penseru ch’o cappia nunda. Diceraghju cum’è i nostri vechji, chì eranu ghjente savia: S’è a mo lingua parla, ch’elle mi caschinu e mani.

 

CLAUDE È PATRICIA ASPETTANU

Bon, ma tuttu què, ùn ci dice micca cum’ella hà da finisce a litica trà Jean-Claude è Patricia. È aspetta è aspetta, aghju a paura ch’elli ùn sianu ancu più rimuntati. Bon alè! Souffrologie, eserciziu 3 sequenza 14... Eccu... Nurmalamente và bè... Aghju ritrovu a mo calma interna è possu dà capu à l’affare. In sè stessu l’affare ùn hè nunda è ùn ci saria... dicu bè “ùn ci saria...” da liticà... Ma issi dui custì più và è più credu ch’elli si volenu intuppà. S’o fussi eiu a mamma, li darebbe andate puru. Giovani è azezi. Vi pare à voi! Si dice di i vechji, ma issi giovani custì ci hè hè propiu da dumandà si ciò ch’elli cercanu. Alè, avà l’aghju da riceve.

 

Voltanu i cumedianti

U giovanu Ote-moi d’un doute, qui c’est qui fait à Chimène ?

A giovana   Tu la fais toi on a dit, non ?

U giovanu Pourquoi moi ?

A giovana   Parce qu’on a dit comme ça !

U giovanu C’est toi qui a dis...

A giovana   Oui, mais toi tu as pas dis non.

U giovanu Parce que je savais c’était quoi « Chimène » !

(A giovana scoppia à ride)

U giovanu O ! je te fais rire ? Y a écrit clown ici ?

A giovana   C’est pas toi, c’est la mairesse.

U giovanu Encore ! Tourne à Vignal c’est un beau village ! Pourquoi elle te fait rire la mairesse ?

A giovana   C’est une mytho.

U giovanu La mairesse ? C’est une mairesse !

A giovana   C’est une mairesse mytho.

U giovanu Comment tu le sais ?

A giovana   Je t’ai dit qu’elle était en classe avec ma mère.

U giovanu Et alors ?

A giovana   Elle raconte que des mitos.

U giovanu Ta mère ?

A giovana   Non, la mairesse ! Tu vois des fois tu la vois elle téléphone, et bè y a personne, elle fait semblant...

U giovanu Je le crois pas !

A giovana   Je te le dis ! Elle a fait croire qu’elle a travaillé aux states, en Chine... le plus loin qu’elle a été c’est Ghisonaccia pour faire les vendanges avec ma mère.

U giovanu Là tu me montes la sègue !

A giovana   Non, elle dit même qu’elle a été PDG ! Elle invente...

U giovanu C’est pas vrai ! On a élu une mairesse menteuse comme un soutien gorge !

A giovana   Pourquoi un soutien gorge ?

U giovanu Parce que le wonderbras quand tu l’enlèves, y a plus rien dessous ! Tout tombe...

A giovana   Tu es con... Mais comment tu sais qu’elle n’a pas été PDG ?

U giovanu Parce qu’à l’école c’était un âne ! Elle a même pas eu son certificat d’étude...

A giovana   Comment tu le sais ça ?

U giovanu Je le sais.

A giovana   Parce qu’elle était avec ta mère ! Deux ânes bâtés ! Ha ha ha !

U giovanu Tu rigoles mais c’est vrai ! Elles étaient tout le temps dehors, elles ne pensaient qu’à jouer.

A giovana   Maintenant que j’y pense. Mon père aussi il l’a connue à 16 ans...

U giovanu Quand elle a fait son disque ?

A giovana   Oui mais mon père il dit que son disque c’est une fughjichja !

U giovanu C’est pas vrai !

A giovana   Oui, elle a fait croire qu’elle a fait un disque.

U giovanu Je le crois pas...

A giovana   Tout le village le sait. Il paraît qu’elle a pris le « 45 tours » d’une vieille chanteuse...

U giovanu Dalida ?

A giovana   Je crois... Non, plus vieille !

U giovanu Plus vieille ? C’est Gattaceca !

A giovana   Voilà ! Elle a pris le disque de gattaceca, elle a gratté son nom et elle a mis le sien... au stylo bille...

U giovanu Personne s’en est aperçu ?

A giovana   Tout le monde ! Au stylo bille, elle a écrit !... Mais personne a rien dit.

U giovanu Pourquoi ?

A giovana   Parce que celui ou celle qui disait il se prenant un capate !

U giovanu C’est vrai qu’elle était méchante... Et le téléphérique du San Pedrone ?

A giovana   Des conneries !

U giovanu Citroën à Pekin ?

A giovana   Mensonges !

U giovanu Tu vois maintenant, je vais et je... (il va sortir)

A giovana   Attention elle te prend à capate dans les dents !

U giovanu Alors on se fait un peu le Cid et après j’y vais.

A giovana   Tu commences...

U giovanu Attends, cette fois tu la fais toi à Chimène.

A giovana   Non. Alors on change de pièce. Celle la on la jette.

U giovanu Non. Si on la jette ça fait des déchets. On jette à Chimène, on l’appelle Chimin...

A giovana   Tu as raison ! Et on recycle la pièce ! (Ils jouent une partie)

RIPIGLIEMU U NOSTRU DISCORSU ...

Infatti, chì diciamu ? Anh, iè ! Ci vole sempre à tene una distanza cun l’impegni chì s’omu ùn ci face casu, ùn stanu tantu à diventà castighi... Cumu dicia quellu Montaigne quand’ellu hè statu fattu merre di ùn sò più duve è chì li rimpruveravanu di ùn esse à scumbatte cù l’epidemia cù i so amministrati: “J’ai promis de prendre les affaires en main, non au poumons et au foie.... » U fecatu. Una bella cacciata, andate puru. U fecatu à mè, subitu subitu pensu à u ficatellu. Quellu di Bastelica, neru neru, l’avete tastatu. In quantu à mè, ci sarà ottanta per centu di fecatu è u restu carne purcina. U ficatellu bastergacciu! Una campa caraaaa... Oh ! Scusate, avà ùn ciò chì mi piglia… Ùn sò ciò chì mi piglia ma ogni volta ch’o sentu ammintà u ficatellu, partu, andate à sapè sinu à duve possu travarià... Allora hè megliu à lascià corre tutti issi ficatelli è ripigliemu u nostru discorsu... Chì scumbattiamu? Ah Iè, ... eccu perchè ch’o sò quì à infangà mi cù e rumenzule è i ghjetti invece di avè seguitatu a strada chì mi purtava in altrò, ancu aldilà di u mare. Ah l’America! Ma mai cum’è pocu fà, quand’è no simu andati in America.

 

SOUFFROLOGIE.....

S’è vo u fate hè bè, face prò… Quellu chì u face, sarà più capace à cuntrullà ci, à gestisce megliu reazzione, penseri, idee è sentimenti. Bon, u yoga hè bè, ma à pena vechjottulu cum’è tecnica. On fait plus neuf on fait maintenant. Ci hè una mansa di manere nove, più… più filosofiche, più filò... Ci hè a suffrulugia per indettu... Ùn cunniscite micca? Ah bon allora vi aghju da spiicà. Ah, forse qualchissia quì sà perchè chì si chjama cusì... Innò ùn mi stona micca. Hè quantunque un bellu paradossu... La souffrologie, invece chì à puntu hè fatta per caccià ci la, la souffrance… Bon ma infine, ùn andemu à circà… C’est simple la souffrologie.Vi facciu vede.

 

Questu quì hè un eserciziu ch’ellu si pò fà è rifà quant’ellu si ne pò avè bisognu. Avete bisognu di voi stessu è basta. Pas besoin de silence autour de vous. Una chì u silenziu oghje ghjornu ùn si ne trova più in locu, è duie per via chì (cun voce di più in più alta è sinu à u mughju)  u rimore, u tazzu,  u burdellu, a panicca è u schjamazzu indiavulatu sò diventati u decoru sunoru, a tela di fondu... la toile de fond du quotidien qui est le nôtre... (cun voce più bassa, cumu per ella sola) Mancu male quessa, a mi vogliu ritene... La souffrologie règle tout cela: basta à prevene quelli chì vi stanu ingiru chì durante qualchì minutu, ùn sarete chè cun voi stessu : la souffrologie, ça se vit avec un bruit de fond sans importance, on dit aux collègues que la souffrologie se vit dans la détente et dans notre intériorité. Si prufitta di issa stundarella: profitez de quelques minutes pour vous éloigner de votre entourage si vous le pouvez.

Allora, vi pusate cusì, propiu bè, à l’asgiu à l’asgiu, nantu à una sedia, e cule belle spianate, e lasciate andà… soffice soffice, ma micca molle. Site à pusà cum’è nantu à un nulu… U sentite u nulu ? Bon ! Quand’è vo sentite u nulu… vi pigliate duie buccunate d’aria… Partite da u corpu, quì è rispirate è vi fate cullà e visciare pianu pianu –e sentite chì collanu?- mentre chì l’aria entre pè u nasu è vi fala in corpu-a sentite chì fala?... Non! Bon, alors on reprend! Alè. Si rispira. Si face cullà. Si face falà. Bon ! Và bè ! Avete capite chì si tratta di piglià pusessu di a vostra persona sana sana. ‘mu si stalla, ‘mu si stalla in sè stessu ‘mu si stalla… C’est bon ! Ci site Alè! Etape 3 : Chjudite la... a bocca è ancu l’ochji è cusì site à u più fondu di u fondu di u vostru esse più fondu, in fondu di voi stessu, in fondu, in fondu… Hep là ! Pianu à ùn lampà vi! Pigliate cuscenza di a vostra persona, a so presenza, a forma chì hè soia... Fissate vi sana sana nantu à a vostra pusizione, u cuntattu ch’è vo avete in pianu, i cuscinetti duv’è vo site arrimbata... u mondu chì vi sustene... Site voi, site voi... u mondu site voi...

Avale, vi lasciate vene à dossu pianu pianu u frundame tamantu di una furesta cun l’arburi tamanti, u celu hè tamantu ed eccu un chjassu chì s’apre davanti à voi... Tamantu chjassu... Tranquilla tranquilla vi mettite à pedighjà nantu à u chjassu tamantu è fate passi picculi, è po più grandi, più grandi, più in in furia più in furia, è po tamanti tamanti.... Merà, merà, u videte? U vidite? In a chjarina custindi ! L’arburu in pienu mezu ! Hè u vostru ! U vostru arburu.

Innò, micca u nespulu ! Lachemu corre e nespule è u rompistacche chì aspetta quallà! Innò, u vostru l’arburu! L’ARBURU VOSTRU!

Alè, cumu hè ? Largu ? Fine ? Carcu à fronde o spiumatu ? Alè, avà hè ora di fà cunniscenza… Pigliate cuntattu… Tuccate lu. U sentite ? Hè dolce ? Hè di quelli chì raspanu ? Alè avà risentite l’energia ch’ellu porta, ch’ellu surpa in a terra è ch’ellu spula insù, è averete u laziu, a brama di abbraccià lu, è pianu pianu turnate arburu ancu voi. I sentite i vostri pedi chì si ficcanu in terra è diventanu radiche forte è pudente. L’energia di a terra vi colla pè i pedi... longu à e schinche... In e cosce… In corpu… U centru vitale di l’esse chì hè vostru, l’energia di a terra chì vi intosta u corpu…

Hop là ! Eh oh ! Pianu pianu ùn mi fate micca una crisa. O un attaccu da firmà secchi quì. Bon allez, a femu finita ch’osinnò mi dumandu ind’è no avemu da ghjunghje. (in furia è in modu recitatu per sbarrazzà si ne) Pisate e bracce, e ghjambe, e vostre branche si alzanu, si aprenu sinu à e mani, aperte ancu elle. Bon u capu à pena lampatu indaretu, ochji chjosi, face u caldu, a carezza di u sole, et voilà, u calore à dossu, in pettu è in core, et voilà! Bon, dunque, rivenite in a realità, muvite gambe è bracce, vi passate a manu in faccia! Alè, site pronti à fà vi una risetta à voi è à tutti quelli ch’è vo avete ingiru.