Versione :
Corsu

LAND ART IN NONZA

       Frédérique VALERY ci parla di u Land Art è ci face vede issa spressione artistica d’oghje cum’ella si hè arradicata da parechji decennii nantu à u territoriu marinu di Nonza in Capicorsu. I mutivi è e pruduzzione ch’ella ci insegna riferiscenu à una mostra ch’ella urganizò d’agostu di u 2012 cù u partenariatu di l’Associu Amichi di u Situ di Nonza, a Merria di Nonza è a Cumunità di e Cumune di Capicorsu.
       Issa mostra intitulata « L’Art de l’Ephémère » si arremba à e spressione di l’arte cuntempuranea liberata da e forme solu canoniche di spressione è s’interessa à valurizà l’aspetti non cunvenziunali di a creatività ligata cù i modi di praticà i siti frequentati sia pè asgiu sia pè altri mutivi è chì ci lacanu nantu a stampa à puntu di u passagiu di a ghjente è i segni ch’elli ci lacanu da figurà ci à puntu a so identità, i so stati di l’anima è i sintimi ligati à emuzione, sogni è pensà di ogni tipu. In Nonza u materiale osservatu è studiatu è mustratu hè pè u più petra è geoglifi visti è ritrattati nantu à u situ. Si tratta di un prugettu dinamicu cumpostu cun varii tempi : 1) una mostra di ritratti fatta sopra à locu ma chì pò diventà itinerante 2) un travagliu novu in quantu à a manera ch’ellu si era percepitu issa parte di Capicorsu dopu sfruttamentu, chjusura è dinunzia di e misfatte di l’usina di tigliu in Canari. A primura maiò di u prugettu hè di favurizà a rivalutazione di u situ, di u so ambiante è di e so pruduzzione d’arte efimera. Caratterizate sopra à tuttu quì da l’adopru di e cote matticciose per custruisce varie cumpusizione isse opere si scrivenu in a tradizione geoglifica affaccata digià in tempi antichi.
       U studiu di F.VALERY si arremba à e trasfurmazione di u paisaghju da l’anni 1925 quand’ellu si scopre a mina di matticciu tigliosu in Canari è e so cunsequenze nantu à l’inseme di u territoriu vicinu. E po durante tuttu u periudu di sfruttamentu di a mina chjosa solu in u 1966. E tunellate di petra matticciosa lampate in mare per quaranta anni anu accatamansatu e cote è a petrichiccia è culmatu l’anziana marina, scundizatu case è fundali stabiliti custindi da e famiglie di piscatori è paisani. Tandu, per via ch’ellu si hè distesa un stratu tamantu di petre grisge di matticciu duv’ellu ci era prima una marina bella è garbata, u situ si chjappa una numinaccia in e mente è e manere di dì u locu : « Plage noire », « Plage de l’amiante » : u locu parse da tandu disgraziatu è cundannatu finch’è à pocu à pocu i Nunziinchi ripigliessinu pusessu culturalamente di u so lucale ghjistimatu è ne fecenu una marina curata è amata, cù i so bagni di mare è l’affaccà prugressivu di custruzzione geoglifiche, marchendu cun issu gestu cum’ella hè atta l’arte à francà i millennii è purtà gesti, segni è sintimi di rinnovu.
       Da issi custatti custindi a cunferenzera custruisce un studiu di e cumpusizione d’issu Land Art è l’assesta secondu serie è categurie (culori, temi, forme). Rimarca chì u più d’issi disegni sarà per via di i vistitatori numerosi dapoi l’anni 1980, ma ci hè ancu a parte di a ghjente di Corsica è di u rughjone. Sò tanti simbuli varii è chì almanaccanu inseme cote verde turchine grisge multiculurite sottu à segnu d’amore o altru, o certe volte cumpusizione più larghe, cum’elli i ci facenu vede i tralucenti chì illustranu a cunferenza (cf.ancu a versione francese di u scrittu).
       Per compie a cunferenza face vede quant’ellu hè strettu u ligame trà isse forme d’arte è a passione pè a Natura, l’Ambiente, u Circondu.