Lighjite

Lighjite un testu nantu à L’Alguer (Alghero). Dà a cunferma di l’adopru di issa lingua pè a cumunicazione trà abitanti è cume arnese di a spressione musicale, teatrale, literaria è puetica


PASSIGHJATA IN A CITÀ – L’ALGUER

L’antica cità face à pocu pressu u decesimu di l’aglumerazione di oghje. Nantu à trè lati hè accinta à furtificazione è vi si cunsiglia di fà u giru longu à e vechje muraglie da pudè avè una vista di inseme.

Si pò parte da a Torre de l'Esperó Reial, tondula è massiccia, è po dopu piglià à sudeste, fà à pocu pressu 1500m, scopre a Plaça Sulis animata assai, cun l’arburi à l’arice è e terrazze di i caffè è po ghjunghje à u forte di a Magdalena, un casamentu bellissimu ma ruinatu assai, situatu à nordu, ghjustu à cantu à u portu.

Strada facendu si pò vede dinò a Torre de Sant Jaume è a Torre de la Polvorera tondula tondula, à a punta nordueste di a penisula. Da sopra à i muri, longu à u Passejada Marco Polo si pò gode un panorama magnificu nantu à tutta a baia di Alghero sinu à u Cap de la Caça. È po dinù, s’omu và nantu à u camin di guardia, si ghjunghje à u Fort de la Magdalena di u XVIu seculu. Ùn hà persu a so bellezza benchì i piscatori si ne ghjuvessinu da magazinu pè riparà i so battelli.

À a ghjente di Alghero li piace à passighjà longu i trè fronti di mare, è sopra à tuttu u Passejada Colombo, à sud. Durante a statina a passighjata hè piena piena di mondu. Dopu ci sò quelle strette di a vechja cità, strane, longhe è strette strette. Hè megliu à entre in a vechja cità pè a Portu Salve, nantu à u latu nordu.

Dopu francatu a Plaça Cívica, si ghjunghje à a Catedral,  risultatu di l’evuluzione architetturale trà a metà XVIu è a metà XVIIIu .

Di fronte à issa catedrale, da l’altra banda di a Carrer Sant'Erasmo, ci hè l’anzianu quarter dels hebreus. À l’Età di Mezu i ghjudei eranu cumunutà putente in tutte e cità di cumerciu. À a metà di u XVu seculu, cun permissione di u Rè di l’Aragone, i ghjudei d'Alghero accolsenu i fondi necessarii per custruì a Torre del Portal, chì era unu di l’accessi per via di terra. Sinu à u XIXu tutte e sere chjudianu issa porta è i guardia municipali mughjavanu: «À chì hè fora ci stia!»

Daretu à a catedrale ci sò i carrughji più belli di a vechja cità : l’elegantissima Carrer Umberto duv’ella stava a signuria di u locu è i capizzoni di u cleru in tempi di duminazione di a Spagna è dopu di Savoia, è a Carrer Carlo Alberto (in catalanu Carrer Major) duv’elle sò, oghje, e butteie di lussu.

In fondu di u carrughju si pò vede a iglésia barroca Sant Miquel cù u so decoru magnificu ch’elli messenu i gesuiti cù u so domu in maiolica cun culori vivi. Stà sopra Lo convent de Sant Francesc custruitu trà u XIVu è u XVIIu seculu, chì hè statu ristauratu propiu bè.

À vede certe strette di a vechja cità, si hà l’impressione chì Alghero si assumiglia assai cun Napuli. Ci vole à dì chì per seculi è seculi Alghero chjamata ribera del corall hà attiratu assai i piscatori di i cuntorni di Napuli, sopra à tuttu di Ponza è di Torre del Greco.

Bench’ellu sia diventatu pè i turisti u simbulu di a cità, u curallu ch’omu vede in e vitrine  hè pocu pocu quellu chì vene propiu da Sardegna.