MESSA À GHJORNU DI U 29.02.2020

3aSTONDA CUN F.LANDRON: SINEMÀ IN SARDEGNA

LA SARDAIGNE ET LE CINÉMA. L’IDENTITÉ EN QUESTION(S)... ET EN IMAGES

Figure et stéréotypes, entre folklore et modernité

Les oeuvres cinématographiques relatives à la Sardaigne semblent « hantées » par de nombreuses figures (mythiques, authentiques, inventées), comme des marqueurs identitaires, des témoins de pratiques et de coutumes dont la culture sarde ne semble pas vouloir se défaire. À l'inverse, certains auteurs du « nouveau cinéma sarde » s'éloignent des clichés traditionnels et proposent une autre vision du territoire et de la société. De la perpétuation des éléments du folklore à l'invention d’un nouveau stéréotype aux prises avec la modernité, que veut nous dire/montrer le cinéma sarde ? Comment, à quelques kilomètres de l'isola sorella, le cinéma corse répond-il aujourd'hui à cette même problématique ?

MILENA AGUS ET MUSANOSTRA A BASTIA

Milena Agus et Musanostra à Bastia. Retour sur une histoire de femmes (chronique Antoine Rossi le Vendredi 14 Février 2020 à 17:14 Corse-Net Infos)

Le Jeudi 6 février au Théâtre de Bastia, au cœur du Festival du film italien qui a voulu allier littérature et cinéma, l'association Musanostra, avec Marie-France Bereni-Canazzi et Oreste Sacchelli, a reçu une grande dame des lettres italiennes, Milena Agus, venue tout exprès de Sardaigne.

Sequitate stu legame

SPASSIGHJATE LITERARIE: “L’ustaria di i figlioli di u Diavuli....”:

Cuntinuemu à sfuglittà i Raconti pupulari di l’isula di Corsica ”adattati è arrigistrati in corsu da Dumenicu BIGHELLI di Pitrettu è Bicchisgià. Questu quì hè in a parte Raconti è a seria “Propiu raconti”. Issu testu, u ritruverete in a cullezzione ALBIANA-CCU in e pagine 83-85.

Lighjite u scrittu è sentite a fola cuntata da Dumè...

PRISENTAZIONE DI U CCU À l’ALB’ORU:

U 21 è u 22 di ferraghju Alanu DI MEGLIO è a so squatra di culleghi, animatori è studianti di l’attelli curtinesi anu presentatu l’orientazione, a struttura è ancu unepoche di rializazione di issu serviziu universitariu adattu à fà sbuccià e creazione di a spressione studiantina. Eccu dui ritratti d’issi mumenti d’asgiu è di piacè, chì accumpagnanu furmazione, è cultura corsa.

NUVITÀ IN LINGUA CORSA:

BONANOVA n°41: A rivista cuntinua cun cambiamenti è crescita di robba scritta.

Si hè vulsutu accresce u postu di e rubriche è accresce u spaziu di u corsu scrittu. In u numeru 40 eranu 72 e pagine è cun assai illustrazione. Per stu numeru 41, passemu à 104 pagine scritte.

E rubriche fermanu listesse cù, in quella “Creazione” un postu più ampiu à e creazione di l’attelli di u CCU è di a ghjente più giovana.

A redazzione accoglie 4 giovani chì studieghjanu a literatura corsa, facenu publicazione è articuli critichi nantu à e pruduzzione è i currenti literarii di eri è oghje in corsu.

Ci n’arricurderemu di Pasquale BALDOVINI cun 104 pagine spiccate in 19 capituli arremba a so finzione nantu à un episodiu tragicu di a vita studiantina di sti pochi anni in Corti. L’ambiente è u versu di a narrazione sò di quelli chì celebranu u ricordu è insegnanu, senza muralisimu inutile, u rispettu di a vita cun ghjente, famiglie, lochi è storia di u cumunu.

Fiaschi ed altri scumpienti di Paulu DESANTI ci offre una trentina di nuvelle uriginale è mudernissime di scrivitura. Una musaica scritta cun l’estru d’issu scrittore forse mal cunnisciutu per via -hè paradussale!- di u versu comicu di u so teatru. A musaica di issi trenta raconti corti chì ùn cappianu irunia nè comicu ci spechjanu un mondu oghjincu, corsu è universale ch’omu vede è sente campà, parlà è pensà in u destinu oghjincu è perenne accinnatu da e so 174 pagine.

Piuma Albeghja Petru CANON ci offre u bellu mazzulu di a puesia cum’ella hè praticata in Corsica, vulemu dì sempre in relazione, più o menu evidente cun musica è cantu. Issu membru di Voce Ventu a ramenta, senza discorsu nè spiigazione retoriche ma solu cù a so puesia fine è sparta in ogni scornu è in ogni seconda, lumi, culori, aliti, soni è sintimi dilicati è cumuventi. È ci dà u laziu di cunvince ne tutte e critiche pronte à spiccà a literatura in generi ghjerarchizati!

Dumenicu BIGHELLI hà compiu i so Raconti pupulari di l’Isula di Corsica. À chì sequita à www.Interromania.com sà u travagliu fattu. A racolta sana hè propiu un’opera patrimuniale viva chì tramanda un inseme diviziosu di raconti vechji ma ùn l’aggranca mancu à pena. Di fatti a dicitura, di quelle vere è nustrale, face vene à u lettore u laziu di amparà si issi raconti... è di mette ci sempre qualcusella di soiu! Via una lettura creativa s’ellu si pò dì!

Sequitate u legame da fighjulà isse 5 publicazione ch’è no avemu fattu in coedizione cù ALBIANA:

 

IMPARÀ U CORSU HÈ CUMPLETTU:

U metudu tene oramai trè livelli.  La méthode couvre maintenant trois niveaux. Elle est complète. Vous pouvez vous initier, vous perfectionner et pratiquer la langue corse sous ses différents aspects. C’est une méthode d’apprentissage à distance. Elle est graduelle, gratuite et accessible de chez soi. On a voulu lui associer un voyage entre Corse, Sardaigne, Baléares et Sicile. On apprend la langue et on découvre cultures, paysages, patrimoines et histoire de ces îles de Méditerranée occidentaleStructuré sur les 3 niveaux du Certificat Européen des Langues (A : débutant B : moyen C : confirmé), l’itinéraire s’appuie sur un support visuel (images, vidéos, diaporamas) et sonore (langue corse, interviews, musique et chants). L’accès aux différents niveaux est entièrement libre. Vous disposez aussi d’un procédé (gratuit et anonyme) d’évaluation de vos compétences individuelles:2776 usagers s’y sont inscrits à ce jour, et continuent cet instructif voyage, échangeant pour différentes questions par e-mail avec nous : asso.ccu@wanadoo.frDes séquences sont présentées par des étudiants en langue corse de l’université. Les textes supports sont prononcés en langue corse et souvent en version plurilingue (corse, français, et anglais au niveau A). Les exercices et documents sur les Baléares, la Sardaigne et la Sicile permettent de rendre contact avec le catalan, le sarde, le sicilien et l’italien.La politique de diffusion sociale du corse que met en œuvre la Collectivité Territoriale de Corse nous permet de vous offrir cette réalisation et ce service. Nous nous efforçons de répondre à cette marque d’intérêt et nous remercions chaleureusement la confiance que nous accorde l’institution.

Archivio dei diari/18 febbraio 2020newsletter n. 406

Un mare di storie

DiMMi –

Diari Multimediali Migranti lancia la 5ª edizione del concorso nazionale rivolto a persone di origine o provenienza straniera che vivono o hanno vissuto in Italia o nella Repubblica di San Marino. I vincitori saranno annunciati in occasione del 36° Premio Pieve Saverio Tutino nel mese di settembre 2020 e le loro storie saranno raccolte in un volume pubblicato da Terre di mezzo Editore entro l'anno successivo. Tutte le opere inviate - vincitrici e non - verranno conservate nel fondo DiMMi istituito presso l'Archivio diaristico nazionale.

Scadenza per l'invio delle storie: 30 aprile 202

Passate à fighjà u sequitu...

LUMIE DI SICILIA n.136/51 marzo

in questo numero:

2 sommario

3-4 Nomi da non dimenticare

5-6 Maria Nivea Zagarella: Verga

7-8 Giovanni Ingrassia: Il dialetto dimenticato

9-10 Marco Scalabrino:Petri

11 Nicolò D'Alessandro: Intorno ad un lungo racconto i vespi siciliani Elio Piazza: Se pace vuol dire...

13-14 Mario Tornello: Il Vulcania degli emigranti

15 S.Miccichè - G.Nativo: La Sicilia dei Miccichè Muniti antichi

16 Le rime di Ina Barbata

17-20 Antony Di Pietro: Chi cerca un amico...

21-24 Adolfo Valguarnera: Amarcord

Direttore responsabile: Mario Gallo – corrispondenza e collaborazione: mario.gallo.firenze@gmail.com Via Cernaia,3 - 50129 Firenze tel. 055480619 – 338400502

 

CREAR AL PAÍS – CINEMA. 
Il valore della diversitá linguistica in una rassegna cinematografica.

CREAR AL PAÍS – CÍNEMA. 
La valor de la diversitat linguística dins un festenal dal film.

4 VENERDÌ, 4 FILM, 4 LINGUE - CONFRATERNITA DI ROBILANTE, PIAZZA OLIVERO