Versione :
Corsu

A ZINZALA

Un scrittu di Laurina BARTOLI

Duranti sta annata, in Aiacciu, Marcu Santoni hà avutu monda travaddu. Un cummercentu chi s'hè fattu arrubà i so prudutti, una affari di droga, un mafiosu chi si n'hè andatu in Africa parchi avia tumbatu un omu è tant'altri affari. Marcu Santoni hè ispettori. Ma st'ispettori hà sempri riesciutu u so travaddu. Hè un omu chi t'hà valori, ùn lascia mai un'affari, aiuta i parsoni chi t'ani difficultà, è in Aiacciu tutti u rispettani. Hà un fisicu un pocu speciali. Hè chjucu, un pocu grassu, i capeddi grisgi è t'hà spichjetti. Si vesti cumu un pastori, t'hà i so munddle, u so pantalo pà andà à a caccia, ùn pari micca à un'ispettori ma hè cio chi piaci à a ghjenti. Quandu ghjunghje in a gendarmeria, a so manera di vestiassi li pone prublemi. I so culleghi ùn capiscini micca parchi si vesti cusi ma nimu li dice qualcosa, ani un pocu paura di iddu.
Luni u 3 di sittembri, volta di i so vacanzi. Hè cuntentu parchi avia passatu un mesu in paesi. Duranti stu mesu, avia vistu i so cugini chi campani in Pariggi, era andatu un pocu à a caccia, tuttu s'era passatu bè. Dunqua quandu volta à travaddà hè serenu ma un affarucciu l'aspitta. U so telefonu tocca, a pulizia naziunali chi li dici chi un omu di sessent'anni hè mortu davanti u so appartamentu. Subitu subitu l'ispettori Santoni si ne và à veda stu mortu. Prima, si po pinsà chi st'omu hè cascatu di a so finestra parchi t'hà un appartamentu à u quartu pianu. U mortu si chjama Paulu Rocca, era di Aleria ma dui anni fà hè vinutu travaddà in Aiacciu, hè cummercentu è t'hà assai soldi. Era sempri solu, campava cù o so ghjattu, a sera andava à u sinemà è ùn avia prublemi cù nimu. Avia fattu a sceglta di stà solu, a solitudine li piacia. Era losciu è cio chi li piacia u più era di stà a notti sana davanti à a so televisioni è di manghjà. Si veda in l'appartamentu una butteglia di vinu nantu à a tavula, un pezzu di pani in u so scagnu, ci avia peli di u so ghjattu in l'appartamentu sanu. Paulu Rocca era un pocu bruttu.

-" Ispettori Santoni, lasciate st'affari era bizarru Mr Rocca, d'appressu à mè hè un suicidiu, dici un pulizzeru.
- Comu ?! Ma quali siti pà di cosi cusi !! dici l'ispettori annarbatu.
- Dicia quessu pà aiutà vi, Ispettori Santoni.
- Iè, iè ùn aghju micca bisognu di aiuta !"
L'ispettori hè attacatu à u so travaddu è voli circà tutti i provi pà sapè cio chi s'hè passatu. U lindumani, l'ispettori volta in l'appartementu di Paulu Rocca pà circà provi. L'appartamentu era tuttu in disordine, tutti i libri è fogli erani in tarra, u so urdinatori era in tarra dino, i so vistiti erani strappati comu si l'assassinu era vinutu à circà qualcosa. Quandu hà vistu quessu, l'ispettori hà suppostu chi a vittima ùn era micca sola u ghjornu di a so morti. Allora cù i pulizzeri, Santoni circa provi ma ADN ùn ci n'hè. A sola ADN chi ci siga hè quella di Paulu Rocca. Duranti ghjorni è ghjorni, circani qualcosa in l'appartamentu pà sapè s'ellu ci era qualchissia cù a vittima è ùn trovani nunda.
-" Un hè micca pussibuli ! Un c'hè nunda in l'appartamentu ! dici annarbatu l'ispettori.
- Ispettori, ùn c'hè nunda parchi a vittima era sola è hè un suicidiu ! dici un altru pulizzeru.
- Inno, l'ispettori t'hà raghjo, aghju fattu ricerchi, Paulu Rocca ùn si parlava micca cù Teodoru Poli ! risponda un altru pulizzeru."
Teodoru Poli era u banditu u più cunnisciutu di Aiacciu, ùn era micca u Teodoru chi cunniscimu ma ani qualchi puntu in cumunu. Campava in Vicu cù dui di i so cugini è tutti i trè faciani paura à tutti i cummercenti parchi dumandavani sempri soldi à quelli chi aviani un beddu cummerciu è dunqua chi aviani assai soldi. Sapeti, sta ghjenti chi veni parechji volti in u caffè, chi veni parlà cù u patronu di u cummerciu è chi fidighja à tuttu cio chi si passa. Allora quandu Teodoru hà vistu chi Rocca travaddava bè, hè andatu à veda lu è hà dumandatu soldi. Paulu Rocca avia un caffè magnificu, era accantu à u portu di Aiacciu, Rocca s'accupava bè di u so caffè. Era veramenti attacatu à u so cummerciu.Rocca era qualchissia chi parlava à spessu, ridia sempri ma à ogni volta chi Teodoru ghjunghjia à u caffè, Rocca cambiava di facia. Prima, u banditu dumandava pocu soldi è dopu erani trè milli euro a settimana. Paulu ùn pudia più pagà. Ma ùn hè micca Teodoru chi hà pussutu tumbà à Rocca parchi u banditu hè mortu dui mesi fà. Era malatu. Sta malatia hè vinuta subitu subitu è a ghjenti dicia chi i dui cugini aviani dattu una medicina pà tumbà Teodoru chi era gattivu cù iddi è ùn dava mai i soldi. Comu l'ispettori ùn parvinia à truvà provi, hà vulsutu quantunqua circà a leia trà Rocca è i dui cugini di Teodoru. In i so ricerchi trovi qualcosa di intarissenti, rimarca in u telefonu di Rocca chi ci so parechji chjamati à un certu Petru Luisi, chi hè unu di i cugini di Teodoru.
Allora u marcuri u 5 di sittembri, Santoni si ne và à veda à Luisi pà intarrugà lu.
-" Mr Luisi ! Seti qui ?
- Iè, quali hè ?
- Ispettori Santoni !!
- Ah ! Aspitetti aghju da vene subitu, finiscu qualcosa.."
Duranti chi Santoni aspetta fora, Luisi sorti da l'altru latu di a casa è piglia a machja. Santoni chi veda chi faci deci minuti, entri in casa di Luisi è capisci chi ùn era più qui ! Annarbatu, chjama a pulizia di Aiacciu pà aiutà lu à circà u sgaiuffu. So andati à veda a famidda di Luisi in Vicu, ani intarrugati i so amichi pà sapè indù era Petru ma l'ispettori ùn parveni micca à rituvà lu.
Dui ghjorni più tardi, a pulizia di Marseglia chjama à Santoni pà di li chi Luisi era quallà è chi avia scapattu in Italia, ùn hè più pussibuli di ritruvà lu. Allora Santoni ritorna in casa di u sgaiuffu. In fatti, ùn avia micca scapattu parchi avia tumbatu à Rocca ma parchi t'avia armi illegali. Luisi ne hà parechji. T'hà trè fucili chi veneni di Russia, cinqui pistoli arabi è dui culteddi inglesi. L'ispettori hè maravigliatu di veda tutti sti armi è si dici chi, si ritrova u sgaiuffu, avarà una raghjo di incarcerà lu. L'armi erani a so passioni à Luisi è n'avia sempri cù iddu quandu surtia. Avè armi è comu avè un pantalo, hè un oghjettu essenciali. E Luisi pinsava chi l'ispettori era vinutu pà quessu. Dopu qualchi ghjornu, l'ispettori ùn sapia più cumu fà pà truvà quali hà tumbatu à Rocca.
Hà intarrugatu u pocu di famidda chi avia ma nimu avia vistu à Rocca dapoi 2001. In u so cummerciu tuttu era bè, l'impiegati erani cuntenti di travaddà cù Rocca è ùn capisciani micca parchi qualchissia l'avia tumbatu. Allora Santoni volta in l'appartamentu di a vittima, pensa chi po truvà qualcosa di più, quandu ghjunghje cummencia à circà cù i so culleghi.
-" Pomponi circa in a camara, tù in a cucina è eiu aghju da circà in a sala ! dici l'ispettori.
- D'accordu, o sgio Ispettori."
L'ispettori chi cerca dapoi un'ora cummencia à essa annarbatu parchi ùn ci hè nunda ma dino parchi ci hè una zinzala chi l'imbestia.
-" Ouu salva !! Sta zinzalaccia !
- Chi ci hè ? dumanda Pomponi.
- Ci hè una zinzala, aiuta mi à chjappà la. Aghju da mette la in una butteglia cusi mi lasciarà un pocu !
- Parchi vuleti chjappà la ? Un avemu micca u tempu di ghjucà o sgio Ispettori !
- Zittu ! Ascoltami è basta ! Socu allergicu à i zinzali è si ci hè una zinzala in u listessu locu chè mè, m'annarbu è possu diventà tontu !! rispondi l'ispettori assai annarbatu.
- Ah... d'accordu. Vi aiuta alora, dici Pomponi un pocu impauritu.
Bella sicura, una meza ora pà chjappà la è quandu partani l'ispettori piglia a butteglia cù a zinzala pà vindicà si. U lindumani, l'ispettori hè cuntrariatu, è si ne và à cumprà libri chi hè a so passioni. Quandu ghjunghji à u magazenu, vedi un libru cù u titulu I zinzali, pieni di ricchezza è u compra. Cummencia à leghje stu libru è capisci chi a zinzala ch'iddu t'hà in a so butteglia hè piena di ricchezza. In fatti, i zinzali ani dui o trè sangui in i so corpi. Parechji medichi facini analizà i zinzali pà veda si a ghjenti ùn hà micca malatii. Ma l'ispettori quandu leghji quessu capisci chi a zinzala, chi t'hà in a so butteglia, po avè u sangui di l'assassinu di Paulu Rocca in u so corpu. Avà, pà Santoni, sta zinzala ùn hè più un nimicu ma quella chi l'aiutarà à ritruvà u culpevuli. Allora subitu subitu chjama u laboratoriu di Pariggi pà fà analizà a zinzala è qualchi ghjornu dopu, l'ispettori ricevi i resultati. Dentru a zinzala, ci hè u sangui di a vittima ma dino quellu di Dumenicu Rocca chi hè u cuginu di Paulu è dunqua l'ispettori hà da intarrugà à Dumenicu.
-" Erati in casa di u vostru cuginu u 3 di sittembri ? dumanda Santoni.
- Iè, parchi ? Ahhh capiscu, pinseti chi aghju assassinatu u me cuginu ! dici Dumenicu.
- Eiu, ùn dicu nunda, parchi seti vinutu à veda à Paulu ?
- Avia datu mille euro à Paulu parchi ùn avia più soldi.
- E parchi ?
- Teodoru Poli li dumandava sempri soldi par rapportu à u so cummerciu.
- Iè, a socu, dici l'ispettori.
- Un aghju fattu nunda, ùn l'aghju micca tombu. Era u me cuginu !!
- Quandu ci hè un prublemu cù i soldi, a famidda ùn voli di più nunda !"

Dumenicu Rocca capisci chi hà da andà in prigioni, cummencia à annarbà si è metti un pugnu à un pulizzeru. Allora l'ispettori u metti in una cellula è u lindumani sarà traspurtatu in a prigioni di Borgu. L'ispettori hè cuntentu.
-" Ah avemu compiu cù st'affari ! dici l'ispettori.
- Un pensu micca, li risponde u pullizeru.
- Parchi ?
- Ci hè un elementu novu. U laboratoriu, indù avemu fattu analizà a zinzala, hà mandatu una altra lettara. Ci hè un altru sangui in a zinzala, quellu di u ghjattu di Paulu Rocca.
- Hè vera chi ùn avemu micca vistu stu ghjattucciu, ùn hè micca nurmali ... dici Santoni inchietatu."
L'ispettori cunnosci bè i ghjatti, t'hà parechji libri è hà lettu chi i ghjatti voltani sempri in casa soia pà manghjà. Santoni è Rocca ani un puntu in cumunu, hè l'amori di i ghjatti. L'ispettori ùn hè micca tranquilu parchi si dici chi hà messu in prigio u cuginu di Paulu senza avè veramenti provi. Allora voli ritruvà u ghjattu chi forse avarà un capeddu, un ADN nantu à iddu s'iddu era quallà u ghjornu di a morti di Rocca. L'ispettori ghjunghji à l'appartamentu di a vittima è chjama u ghjattu ma ùn hè micca qui. Dunqua parti à veda in l'ortu cio chi ci hè accantu à l'appartamentu indù senti miulà è bellu intesu ci so parechji ghjatti...
-" Comu aghju da fà pà truvà stu ghjattucciu avà !! dici Santoni.
- Chi ghjattu circati Monsieur ? dumanda un zitedducciu darettu à iddu.
- Ma quali sè ?
- Mi chjamu Filippu, stocu à u sicondu pianu è aghju intesu chi circati un ghjattu.
- Iè, circa u ghjattu di Paulu Rocca, u cunnosci ? dumanda l'ispettori.
- Bella sicura ! L'aghju vistu cascà di a so finestra l'altru ghjornu."
Subitu subitu, l'ispettori cummencia à intarrugà u ziteddu nantu à cio ch'iddu avia vistu. Li faci cuntà a scena. In fatti, u ghjornu di a morti di a vittima, Filippu era in l'orti, ghjucava cù i so vitturi è d'un colpu, hà intesu Paulu Rocca chi chjamava u so ghjattu pà dà li da manghjà ma u ghjattu ùn vulia manghjà è sorti da a finestra. Rocca s'hè pindicatu dino da a finestra pà chjappà lu, hà sculisciatu è hè cascatu.
Fillipu li conta quessu ma l'ispettori ùn credi micca troppu sta storia chi hè un pocu bizarra è voli intarrugà i vicini pà sapè s'iddi aviani intesi à Rocca chi chjamava u so ghjattu. Intarroga à tutti è l'ani intesu ma nimu si ne hè inchietatu parchi tutti i ghjorni era cusi. L'ispettori Santoni và à veda a mamma di Filippu :
-" Bonghjornu Madame, aghju scuntratu u vostru fiddolu è m'hà dittu cio chi s'hè passatu u ghjornu di a morti di Paulu Rocca.
- Ah.. iè, è allora ? dumanda a mamma un pocu surpresa.
- Hè vera cio chi dici ?
- Ohh ùn cridite micca cio chi dici un ziteddu di setti anni ?! M'hà cuntatu dino ma pensu chi ùn hè micca vera, rispondi a mamma."
Pà sapè s'idda hè vera cio chi dici u ziteddu, l'ispettori ricummencia a so inchiesta. Faci una ricustituzioni, metti in scena i pulizzeri, gira l'affari in tutti i sensi è à a fini capisci chi hè quessu cio chi s'hè passatu veramenti. Di fatti, hà ritrovu parechji peli di u ghjattu nantu à a finestra è un pezzu di u vistitu di Paulu Rocca sottu à a finestra. Faci analizà stu pezzu è tandu ci hè chè l'ADN di a vittima è micca quellu di u cuginu o di qualchissia altru. Dunqua Paulu Rocca era solu u ghjornu di a so morti è u ziteddu hà vistu tuttu.