MEDI TERRA CORSICA-SARDEGNA-CATALOGNA

U Diariu de su movimentu linguisticu SA LIMBA SARDA ammenta l’ultimu libru di l’amicu Antoni ARCA, animatore maiò di i raporti literarii trà Corsica , Sardegna è Catalogna.

Saluta a publicazione di un rumanzu novu in sardu: “Domo de Jordi”, una publicazione chì cun quelle prima, esce in altre lingue: talianu, catalanu, corsu, è frà pocu ancu in francese. Un libru chì face parte di u prugettu “Antonio CorSarCata”, una sfida literaria chì accoglie inseme Corsica, Sardegna è Catalogna per mezu di l’autori d’isse trè realità linguìstiche à prò di a creazione di opere uriginale: Ghjacumu Thiers, sardu Antoni Arca è u catalanu Jordi Buch Oliver.
Da listessa fonte hè digià esciutu u rumanzu “Tilda de Reni, atora” (Nor-Condaghes) mentre in corsu spuntava “Quandu sò spenti i lumi (Albiana-CCU).
Arca hè unu trà l’intelettuali sardi di prima trinca, puru s’è u currente culturale magiuritariu ùn ne tene tantu contu. Dopu sparitu Larentu Pusceddu di ghjennaghju 2016, ferma Arca trà i pochi di livellu sempre in attività.
Sò trenta anni ch’ellu pruduce et li si conta decine è decine d’opere in parechje lingue è varii generi: linguistica, assaghji, literatura da zitelli, rumanzi è altru restu. Hè bon cunnuscitore è attore di a literatura attuale in lingua sarda. Stà sopra à tuttu in Algheru ma iss’ultimi anni, si hè fattu un postu nutevule in u muvimentu linguisticu è in u mondu di a cultura naziunalitaria è di a literatura sarda. Hà scrittu unepochi rumanzi in sardu normativu (LSC), bench’ellu ùn sia di lingua materna sarda: una lezziò per tanti!

.Antoni, cumu hè natu issa opera custindi?
Domo de Jordi hè natu cumu un ghjocu. Vulia scrive un racontu cun Nanni Falconi è Gian Carlo Tusceri da realizà un’opera in catalanu, in sardu è in corsicanu. Gian Carlo è Nanni mi dissenu d’accordu era una idea bella, ma impussibule à realzà, ma ch’è no a pudiamu pruvà. Tandu li aghju prupostu un’idea: un registu catalanu scale à A Maddalena è u chjodenu in in prigiò in Tempiu.

È ch’anu dettu?
“Bona, fà u primu capìtulu”. È l’affare hè andatu male, chì issu primu capitulu u pudia scrive, ma in chì lingua: in talianu? Innò, chì saria statu u cuntrariu di ciò risentia. In catalanu? Innò, chì u devia subitu traduce in talianu o in sardu. In sardu! Iè. Ed hè cusì ch’o aghju principiatu, ma ùn mi sò fermu à u primu. Aghju scrittu u racontu sanu.

Una scimità creativa…
Ma chì devia fà? Ùn aghju mandatu u scrittu nè à Nanni nè à Giancarlo è mi sò fermu à campà mi. Aghju turnatu à scrive listessu racontu ma in forma per cusì dì “neutra”: arristramenti di un chat eroticu, chì u ritrattaru di u registru tenia un blog pornò. Ci aghju messu u racontu di un giru di una donna incita, amica di u registuè in vacanze cun elli, è chì scrive un giurnale d’issa passata in terra sarda.
Ma u scopu d’issu travagliu?
Anni fà mi era ghjunta una “crisa persunale” è aghju decisu di ritirà mi da l’attività intelettuale è di scrittura. Aghju messu tutti i mo scritti ind’è l’ordinatore è aghju rigalatu tutta issa robba numerizata à Ghjacumu Thiers pè u so situ universitariu InterRomania.

Ti vulia scurdà ch’è tù sì un scrittore?
Mi hè durata qualchì annu. Ma di un colpu, l’annu scorsu 2015, quandu si ne hè mortu u mo amicu intimu Antoni Buluggiu aghju capitu chì campà hè un ghjocu è tandu hè megliu à ride si di l’ambizione artistiche. Cusì, quandu Ghjacumu mi hà chersu l’auturizazione d’usà “Domo de Jordi” da realizà u secondu libru di Antonio CorSarCata li aghju dettu di sì. Ma quand’ellu mi hà inviatu e prove di u rumanzu Asciuva ti ne a bocca… chi ùn ti ne toca!, mi hè ghjunta a brama di turnà à scrive, ma cù un altru muntime è un’altra lingua è l’aghju tradottu in algherese, è po in talianu, è à l’ultimu sò turnatu à u mo sardu imparatu quandu era grande.

È avemu un altru rumanzu impurtante in sardu. È scrittu cù a norma LSC…
Avale sò quattru i libri di Jordi, è ancu à mumenti cinque chì prestu hà da esce a versione francese. Trè in ebook ebbia, sardu, algarese è talianu publicati da NOR di Ilartzi, è dui edizione cartacea: u corsu è u francese accunciati da CorSarCata.