Danse Lilith

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

SPASSIGHJATA IN SAN PETERSBORGU

ST’ANNI CORTI

 

San Petersborgu  hè propiu una cità di sognu. Mi sò firmatu in pienu mezu à u ponte. A cità hè isula, è ùn hè micca metafura di dì la cusì. Sò parechje in issi lochi nordichi duve u delta di a Neva sbocca in u mare di Finlanda. À sente dì sarianu  quarantaduie l’isule è settantacinque i canali è, à l’annuttà, i ponti si alzanu è l’isule voltanu… isule in vera. Dunque ci vole à tene a mente spichita è ùn lascià passà l’ora ghjusta.

QUATERNI TEATRINI

QUATERNI TEATRINI

 

 

Semu lecchi, Un paese da sfà, Vita d’un anarchistu corsu?

 

NUSTALGIA... UN MALE, UN BÈ, O UN RITRATTU?

NUSTALGIA…

 Si dici chi à l'ora di a morti, si rivedi à spiccera una vita sana, fiuri di stondi diliziosi o di i cuntrarietà.

 Eddu, ferma quì in bocca à l'orsu à fighjulà u filmu di a so vita scorsa , matriculeghja.

 Comu hè ch'eddi m'ani mandatu quì ? chì possu fà quì eiu, tintu di mè ? 

Un cumplimentu à a nostra cara Patrizia chì ghjè venuta à sustene l'associu lingua è cultura corsa.

Un cumplimentu à a nostra cara Patrizia chì ghjè venuta à sustene l'associu lingua è cultura corsa.

 

Scontru culturale in caffè cū Patrizia Gattacceca

 

Oghje corre a nutizia

In caffè ghjunghje Patrizia

Gattacceca di casata

Cantatrice rinumata

Di lingua corsa tercana

Vene sustene à … Campana 

 

A nostra cara surella

S'affacca da l'Acquatella

Ghjè artista impegnata 

À u corsu arrampicata

Campemu in un'epica moderna...

 

Campemu in un'epica moderna...

 

            L' ipermarcati sò diventati i lochi i più frequentati in Corsica dipoi parechji anni. A pussibilità di fà tutte e so spese in un solu locu attira affullanza.

CATHY è PATRIZIA: LINGUA, PUESIA, CANTU

Scontri di 31.07.2023

_

Visionner la vidéo

ZIA FRANCESCA

ZIA FRANCESCA

 

         Quandu chì era andata à vede la à l’ospidale m’avia dettu : “Dì ch’elli mi caccinu di quì chì eiu ùn ci possu più stà ind’è sta stanciaccia!” Era quantunque stata furzata di fermà ci attorna parechji ghjorni chì li avianu tagliatu un’anca rosa da u male. Avà, tuttu per ella avia da cambià; ùn puderebbe più marchjà.

Pages