Versione :
Corsu

SÒ NATI

Ultime publicazione di sti pochi mesi

Punteddi numerichi

Punteddi numerichi

 

 

In leia cù u tema (storia è finzioni)


U ingallaratu, Santu Casta, éd. Misteri collection Fiumana, 2011
« No piglissimu a difinizione ch’elli danu i dizziunarii, ingallaratu vale par scuncirtatu, ma cum’ellu dicia unu e parolle ùn anu micca singhjificatu, anu solu impiechi. a Siconda Guerra Mundiale hà ispiratu tanti filmi, chì tandu u scumbugliu di a storia ùn fù à pocu… Si face chì cusì u me eroe viaghja in parechji paesi, tutti marcati da e strace è a crudeltà ch’ella fù quella. Tiadoru Poli hè un tistimone è ci palesa tuttu, cù a so niscintria di quellu chì hà « suvitatu a scola di e capre ».
Eccu i parolli di Santu Casta da prisintà u so romanzu intarrugatu da GM Arrighi in a rivista Corsica. Semu bè di pettu à un autori chì ci porghji un opara di rumanzi storichi ma quissu hè rumanzu iniziaticu, s’è no’ vulemu imputà a difarenza cù L’acelli di u Sarriseu di gennaru epicu. Ghj. Fusina (in u Blog Musanostra : http://www.musanostra.fr), ci spiega chì Tiadoru Poli (micca u banditu), alisgianincu, tira u prò di a so cultura paisana in l’ambiu crudeli di a guerra di u 39. Viaghju iniziaticu chì pudaria essa “lizziò di geopulitica muderna”.

L’affreschi di a Santa Trinità, Guidu Benigni, A fior di carta, 2012
L’opara di Benigni hè in anda. Ad avà sapemu chì sarà marcata da a finzioni storica. U medievu pari dinò surghjenti d’estru è di fascinu par u nosciu autori diviziosu. Sapemu dinò chì à l’arti di Benigni, li piaci à circà u prò di capiscitura o di pedagugia par i tempi d’oghji. Sempri cù u risicu di l’anacrunisimu, chì d’altrondi ùn hà mai fattu paura à l’elaburazioni di i rumanzi naziunali.
Quì infattemu parsunaghji di u Quattrucentu : “à u svegliu di una sucità surtita da l’addurmentu causatu da a sottumissioni à i puteri signurili è religiosi”. Fatta à ciculi, a storia di Corsica porghji i so mumenti di rimbiccu è di sviluppu. Trà arti è rivolta, trà sgiò è populu, trà mimoria è finzioni, Benigni custruisci a so Corsica trà fola è rumanzu.

 

 

A cuntruversa di Valdu Nieddu, Marcu Biancarelli, Materia scritta, 2012
Si pudia metta issa pezza di teatru in u tema storia/finzioni ? Ancu sì a scena hè cuntempurania, i varii accenni è u tira è teni di u scenariu i ci parmettini. U titulu prima chì ammenta di modu chjaru a Cuntruversa di Valladolid, prucessu storicu trà 1550 et 51 chì ghjudichighja u statutu di i culunizati d’America di u Sud. Fattu cunnisciutu in literatura grazia à u rumanzu di Jean-Claude Carrière et a so rializazioni famosa in filmTV.
A tematica di a culunizazioni chì fila a mitafura di a duminazioni culturali trova quì una vera schizufrenia trà individuvu è cullettivu ma dinò trà passatu è prisenti. Occasioni par Biancarelli di metta in cuntruversa anacronica parsunaghji com’è Santu Casanova o Sampieru Corsu, par i Corsi, o puri, frà altri, Toussaint Louverture, eroi di a lutta contr’à a schiavitù in San Dumingu in 1802.

A l’isciuta di lu soli, Paola Buioni, Paolo Sorba editore, 2010
À quantu hè pussibuli, ci piaci à dà qualchì nutizia di a Gaddura vicina. A sapemu chì ci spartimu i Bucchi ma dinò a lingua.
Avemu sceltu stu colpu di prisintà in leia cù a tematica di stu numaru di Bonanova, un racontu storicu chì si sbucina in 1278 in Gaddura. Paola Buioni, nata in Palau ma chì campa in Lungoni (Santa Teresa di Gallura) ammaestra l’epica chì hè, frà altru, spicialista d’archeulugia medievali.
In issa Gaddura di fini 200, a storia metti in scena Catalina, ghjovana moglia di Brancalioni, à scumbatta in cuntestu di lutta trà Aragonu è Ghjenuva. Vicendi chì “trà Sardegna è Corsica, purtarani à a cunquista è à a distrutta di Lungoni”. Ma a pridizzioni finali di Brancalioni ci rammenta tanti cosi in quidda “di veda i fiddoli di i fiddoli turnà à a Marina, padroni in casa soia, intornu à un novu Casteddu di Lungoni”.

Omagiu

A petra tistimonia, Paulu Zarzelli, Matina Latina/Cismonti Pumonti ed, 2012
“A paci, a sulidarità, l’aiutu, a ginirusità, a fidezza, eccu qualessu eddu hè u patrimoniu acquistatu longu à i seculi è trasmissu da una ginirazioni à l’altra da sparta insemi l’amori pà i morti è pà i vivi.” Eccu unu strattu di u discursu di Paulu Zarzelli d’austu 2004, pà l’intrunizazioni di a cunfraternita di San Larenzu di i Peri.
Paulu si n’hè andatu di marzu 2010, lascendu tristezza è dolu ma dinò un’ opara in corsu trà prosa è puesia. Maestru è prifissori di corsu, fù un parulieru di cantu, un autori è un didatticianu di a lingua nustrali di primura maiò, aghjunti à qualità umani sparti in un indiatura multiplici, trà u so rughjonu caru di i Peri è di a Corsica una.
Issa “voci di a Gravona”, l’associu Matina Latina ùn a voli lascià spigna cù issa racolta in omagiu. “A menti di chì l’hà cunnisciutu ferma impressa di a ghjintilezza di l’omu” dici Rinatu Coti. L’omagiu di u littori hè d’andà à ciuttà torna in li so scritti.

Prosa

L’ortu di e mo brame, Ghjuvan Battistu Giacomoni, Albiana 2011
U rumanzu corsu trova à pocu à pocu i so fundami cù a pruduzzioni di l’ultimi 30 anni. U rumanzu d’amori sputicu ci avia, ci voli dilla, pocu locu. In fatti, si vidi chì in una literatura minurata a spressioni di i sintimmi pari ch’idda ci trovi qualchì dificultà : u pudori sarà robba dialettali ? In ogni modu, Ghjuvan Battistu Giacomoni veni à parà a sorti aprindu stu spaziu rumanticu, segnu di un’ evuluzioni pusitiva di a sprissioni corsa in prosa. Cù issa cria d’erotismu chì hè tantu mancata à a noscia literatura.
Rumanzu ucronicu ma situatu in Corsica, l’opara hè sirvuta da una lingua linda è ricca. Un racontu intimistu propiu ammistratu chì ci faci scopra una autori è un pueta di più in sti tempi di divizia rumanzesca. Da scopra senz’altru chì, di modu generali, u rumanza hè firmatu troppu discretu.

A rivolta di u spermatozoidu, Paulu Desanti, CCU/Albiana, 2012
In Corsica l’umanu si rivolta puri à l’iniziu di a so asistenza. Incù quissa a scusa l’amicu Desanti si cundisci una pignatta di testi è nuvelli chì vani à a cima di a so arti. Mischju d’assurdu è d’erudizioni, i testi sò zuffi à cunnutazioni varii. Accenni storichi o rifarenzi più cuntempuranei, l’accolta si faci ricca, aparta è d’un’urighjinalità trimenda. Desanti afferra quì una capacità stunanti trà spiritu tradiziunali è stili scioltu, mittinduci sempri in intoppu culturali. Trà a finezza di a so suciulugia è a manera squisita di purtà a storia, hè una vera campa di fondu è di forma.

Cronachi

Lochi mondu, Alanu Di Meglio, CCU/Albiana, 2012
Stratti d’intarvista di l’autori ricacciati da Invistita, u blog di N. Paganelli (http://invistita.fr/news-invistita/).
Un tìtulu ùn hè mai sceltu senza raghjὸ…Chì c’hè daretu issi dui parolli : « Lochi mondu » ?
Lochi Mondu hè una parola custruita da Cèccè Lanfranchi. In lu so magnificu puema publicatu in a so racolta A via d’ochja. Ceccè dici a diversità è a biddezza tamanta di i so lochi. Issu partitu presu hè fundatori, ma in li me cronachi aghju vulsutu tena a parola cuncettu par accuncià di modu palesu u locu è a so apartura naturali è cuntistuali. M’arrembu cussì nantu à un afurismu di Miguel Torga chì mi pari traducia a manera oghjinca di a cursitudini : « L’universel c’est le local moins les murs ».
Comu sarà chì certi loca è micca d’altri ani ritinutu a to attinzioni ?
Hè chì semu di pettu à una cartugrafia sughjettiva. Issu pocu viaghju hè spartu in lochi chì m’ani impressu d’una manera o d’un’altra. A Corsica hè mondu è ùn l’aghju pussutu avvinghja sana sana. Ma in più di trent’anni, aghju scontru ghjenti, lettu libri è vistu lochi.

Cusmugrafia, Marcu Biancarelli, Colonna Ed. 2012
A literatura di rivista o a racolta di cronachi ùn hè micca nata oghji. Rivisti com’è Kyrn inde l’anni 70 ani apartu a via à stu spaziu ristrettu accurdatu à a lingua corsa. Issu quadru di l’esiguità unipochi n’ani fattu un genaru litterariu di qualità chì Fusina hà chjamatu più tardi « Prose elzevire ». M. Biancarelli pruponi quì una scelta di 80 curtachjoli publicati in LaCorse/Hebdo trà 2009 è 2010.
Quì, u cuntinutu pidda un duppiu intaressu. U primu hè l’aiutu à a cunniscenza di a pruduzzioni corsa cù a prisentazioni, l’analisi è a missa in perspettiva d’unipochi d’opari sciuti sti pochi anni (in qualunqua lingua). U sicondu hè u fattu di cunnoscia l’aghja culturali di u crunachistu chì hè iddu stessu autori. Literatura americana o russia, opari è autori stranieri o furisteri chì venini à stuzzicà a curiusità di ogni littori è à tempu à dà un’idea di i friquentazioni literarii di un autori corsu.

Lingua

A pratica è a grammatica, Ghjuvan Maria Comiti, CCU/Albiana, 2012

La langue corse en 23 lettres, Ghjaseppu Gaggioli, Albiana, 2012

Hè sempri in anda a grammatizazioni di u corsu. I dui manuali chì sò pruposti quì da Albiana ci arrecani un’ attrazzera essenziali à chì voli scriva in corsu.
A pratica è a grammatica di Comiti hè una ripublicazioni. L’opara hà impostu a so rifarenza è custituisci sempri l’attualizazioni più fattiva dopu à Intricciate è cambiarine (1971).
U manuali di Ghjiseppu Gaggioli hè una publicazioni nova ispirata da certi manuali didattichi urganizati di modu alfabeticu da impuntà una particularità o una dificultà di tippu grammaticali o linguisticu.

Punteddi numerichi

Tarrori è Fantasia, blog, http://tarrorifantasia.blogspot.com/
Crunachemu prima ch’iddu diventi carta ! Tarrori è fantasia hè u fruttu di una chjama à a finzioni da accodda è da sparta in ligna. Una cumbriccula di Marcu Biancarelli chì si compii cù una riescita trimenda : a creazioni in lingua corsa in finzioni fantastica asisti è t’hà i so autori. Una campa di veda quantu sò stati à mandà testi è nuvelli. A dicisioni di publicà hè chjappa è aspittemu a virsioni carta. Ma chì divizia ! U modu par scità a creazioni s’hè palisatu propiu fattivu truvendu autori novi à mezu à unipochi chì a so firma era dighjà cunnisciuta.

Puesia corsa d’oghje, DVD di U Centru Culturale Universitariu
U punteddu multimedia di u DVD parmetti monda cosi oghji. L’iniziativa di u CCU l’hà purtata Paulu Micheli Filippi. U puttachju era di dà una spichjata di a puisia di lingua corsa. Sempri ancu à compia è sughjettiva, a manata di pueti scelti ci arreca quantunqua una somma propiu fattiva d’infurmazioni nantu à u scriva è u scrittu. Si sentini è si leghjini pueti di trinca com’è GT Rocchi, G. Fusina, GG Franchi, Sonia Moretti o Lucia Santucci frà altri (sò una bedda quindicina trà una rubrica è l’altra). Ma l’intaressu maiò hè di senta elementi di u metaliterariu à traversu l’intarvista data da unipochi. Un ducumentu utuli ad avali ma chì, di sicuru, saparà invichjà par u prò di studianti, studiosi è curiosi.