Versione :

Ragiunata
Bastia Portu Cardu

Ùn si sà à u ghjustu quantu ellu hà u paese di Cardu: mille anni o di più? In tutti i casi, era custì prima ch’ella nascissi Bastia. È ferma sempre cusì, impinzalitu sopra à l’anziana capitale di a Corsica.

Prima ch’ellu ghjunghjissi u fundatore di Bastia, u guvernatore genuvese Leonello Lomellini, ci eranu unepoche di capanne di piscatori, duv’elli ci sò oghje i moli. Era a marina di Cardu è a chjamavanu Portu Cardu. U paese era insù da francà si da i pirati è da e zinzale

Ci era di tuttu in Cardu è ancu una mina di ramu sfruttata da u XVIIIu seculu cun l’arrivu di a « New Consolidated Mining Company/Limited » un’intrapresa d’Inghilterra. E gallerie sò ghjuvate di agrottu durante i bumbardamenti di l’ultima guerra. Dice chì volenu fà custì un picculu museu di u passatu industriale di u rughjone. È po ci sò e duie « nivere » fatte da tene u ghjacciu vendutu à i sgiò bastiacci durante l’estate!

Ci vole à sente quant’ellu ne sà Ghjuvan Battì Devichi, piore di a cunfraterna di Cardu ! Conta chì u merre di Cardu in 1844, un certu Capucci, si era oppostu à ch’ella fussi appiccicata a so cumuna à Bastia, ma u fecenu passà per scemu è Bastia si pigliò à cardu. Conta dinò quella di issa bella giovana chì ancu à pena è diventava regina diu Swezia.

Oghje a cunfraterna cura a chjesa di San Stefanu è urganizeghja manifestazione religiose è musicale. Ci hè un coru di bon livellu: ci vole à sente lu cantà à Gounod è Mozart.

L’associu pè a messa in valore è a difesa di l’interessi di Cardu hà parechje attività : u presidente Vincenzu Garsi sà tutta a storia di a cumuna. Hà accoltu e cullezzione di ritratti è scritti nantu à un CD.

Allora Cardu oghje hè : una lucalità posta à 250 m sopra à u livellu marittimu, 334 ettare di distesa, 250 abitanti, una merria secundaria, un caffè, duie osterie, una buttea di roba nustrale.

Vistu u numeru impurtante di ghjente chì vene à visità lu, Cardu hè più chè un paese.