Archivio Dei Diari 23 novembre 2021 newsletter n. 441

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

SINU À MONTE GHJENUVA: SPASSIGHJATA, STORIA È LEGENDE

Scontri di 15.11.2021

Le monte 

MONTE GHJENUVA - soni

Da i nuli à u mare si sparghje un territoriu ch’omu chjama “disertu”... L’Agriate chì ci passanu solu piste ùn avendu micca paesi o quasi micca, cù i limiti imprecisi. Ver’di u meziornu è l’oriente, duve e creste s’agguantanu i nuli, ùn sarà dinù U Nebbiu, terra di u foscu, a nebbia? È quellu disertu! Sarà da veru cusì quandu chì pagliaghju è petronculu arrittti contanu i tempi scurdati di paisani è pastori? Agriate o Nebbiu? Disertu o granaghju da biada? A storia è a geugrafia anu tricatu assai è po tricanu sempre avà. Da i nuli à u mare si sparghje un territoriu pienu à marchi particulari, carcu à l’infinita di raconti chì à le volte francanu l’orizonti usuali.

Da i nuli à u mare si sparghje un territoriu ch’omu chjama “disertu”... L’Agriate chì ci passanu solu piste ùn avendu micca paesi o quasi micca, cù i limiti imprecisi. Ver’di u meziornu è l’oriente, duve e creste s’agguantanu i nuli, ùn sarà dinù U Nebbiu, terra di u foscu, a nebbia? È quellu disertu! Sarà da veru cusì quandu chì pagliaghju è petronculu arrittti contanu i tempi scurdati di paisani è pastori? Agriate o Nebbiu? Disertu o granaghju da biada? A storia è a geugrafia anu tricatu assai è po tricanu sempre avà. Da i nuli à u mare si sparghje un territoriu pienu à marchi particulari, carcu à l’infinita di raconti chì à le volte francanu l’orizonti usuali.

Cume Ghjanu à duie facce, Monte Ghjenuva porta, in i ripiechi di i so scogli, a vistica di riti antichi chì ammentanu altri passi più misteriosi. Di maghju certi ghjorni, ùn si vede una nebbia tralucente chì ingutuppa u monte sanu? Tandu e capre si dice ch’elle correnu à l’assaltu di a muntagna da passà ci a nuttata. U lindumane i pastori ghjunghjenu ad arricoglie, in i ciotti di petra, nantu l’arburelli ed i fiori, un miraculu di latte biancu biancu ed inzuccaratu. Altre matinate, à l’ora chì u ghjornu piglia u postu di a nuttata, ùn si crede di vede duie ombre nant’à e pendite di u Ghjenuva? Ellu era figliolu di u Sgiò di Casta, ed ella era figliola di u Sgiò d’Ortella, duie famiglie nimiche. U so amore era difesu è dunque ùn pudia compie chè cù u sangue:  •	Què... quellu d’Urlandu, ammazzatu in una trappula, •	Què ... quellu di stella, tomba da u babbu in cima à u Monte. Propiu cume Ghjanu cun duie facce, MONTE GHJENUVA  feghja è cura... à tutti quelli chì passanu custindi. Hè una porta hè, trà quindi è...

Cume Ghjanu à duie facce, Monte Ghjenuva porta, in i ripiechi di i so scogli, a vistica di riti antichi chì ammentanu altri passi più misteriosi. Di maghju certi ghjorni, ùn si vede una nebbia tralucente chì ingutuppa u monte sanu? Tandu e capre si dice ch’elle correnu à l’assaltu di a muntagna da passà ci a nuttata. U lindumane i pastori ghjunghjenu ad arricoglie, in i ciotti di petra, nantu l’arburelli ed i fiori, un miraculu di latte biancu biancu ed inzuccaratu. Altre matinate, à l’ora chì u ghjornu piglia u postu di a nuttata, ùn si crede di vede duie ombre nant’à e pendite di u Ghjenuva? Ellu era figliolu di u Sgiò di Casta, ed ella era figliola di u Sgiò d’Ortella, duie famiglie nimiche. U so amore era difesu è dunque ùn pudia compie chè cù u sangue: • Què... quellu d’Urlandu, ammazzatu in una trappula, • Què ... quellu di stella, tomba da u babbu in cima à u Monte. Propiu cume Ghjanu cun duie facce, MONTE GHJENUVA feghja è cura... à tutti quelli chì passanu custindi. Hè una porta hè, trà quindi è...

Cume Ghjanu cun duie facce, MONTE GHJENUVA feghja è cura tutti quelli chì passanu...  A so statura maestosa hè a porta  chì spicca dui mondi tangibili:  latu levante, e prese, terre cù i chjosi, vigne ed aliveti;  latu punente, paisaghji più secchi è straziati, di machje caprune.  D’istatina, à l’este di U Ghjenuva, i paisani di U Tenda è Capicorsu ghjunghjianu à cultivà e biade, l’alive, l’amanduli, i fichi è l’agrumi.  D’invernu, à l’ueste venia u tempu di i pastori falati da e muntagne di L’Ascu, chì occupavanu i pagliaghji è facianu pasce e so capre.  A stonda di un scontru, ghjuntu u vaghjime, si barattava frutta in scambiu di casgi.  Una centina d’anni fà, trecentu persone stavanu in i stazzi spapersi, durante una stagione, prima di vultà si ne in i paesi

Cume Ghjanu cun duie facce, MONTE GHJENUVA feghja è cura tutti quelli chì passanu... A so statura maestosa hè a porta chì spicca dui mondi tangibili: latu levante, e prese, terre cù i chjosi, vigne ed aliveti; latu punente, paisaghji più secchi è straziati, di machje caprune. D’istatina, à l’este di U Ghjenuva, i paisani di U Tenda è Capicorsu ghjunghjianu à cultivà e biade, l’alive, l’amanduli, i fichi è l’agrumi. D’invernu, à l’ueste venia u tempu di i pastori falati da e muntagne di L’Ascu, chì occupavanu i pagliaghji è facianu pasce e so capre. A stonda di un scontru, ghjuntu u vaghjime, si barattava frutta in scambiu di casgi. Una centina d’anni fà, trecentu persone stavanu in i stazzi spapersi, durante una stagione, prima di vultà si ne in i paesi

Versione :

U MONTE GHJENUVA

U scopu di stu ghjornu-a cima insù. Quassù, à manu dritta

U scopu di stu ghjornu-a cima insù. Quassù, à manu dritta

Monte Ghjenuva, belvederu di l'Agriate, altura 421 metri! Focu à a ceppa!

Monte Ghjenuva, belvederu di l'Agriate, altura 421 metri! Focu à a ceppa!

Listessu, cù u so prufilu più bellu è à dritta, a so cruna

Listessu, cù u so prufilu più bellu è à dritta, a so cruna

è indrentu a so arca di petra

è indrentu a so arca di petra

Da a piaghja in Saleccia à manca, da sotta à a punta di Capicorsu..

Da a piaghja in Saleccia à manca, da sotta à a punta di Capicorsu..

È po quì, una vista da sonniu...

È po quì, una vista da sonniu...

Le monte Ghjenuva n’est pas le point culminant des Agriate, mais en est sans doute le sommet le plus emblématique.

CREAZIONE

Scontri di 15.11.2021

Mariella CLEMENTI - TI PRECU

T'AUGURU DI GUARISCE DI TUTTE E FERITE

CH’È T'ÙN DICI MAI À NIMU

Ti precu di guarisce di ciò ch’è t'ùn dici mai à nimu.

À l'appiattu daretu à stu muru,
Di cunnosce nove ferite, ai fretu
D'esse un doppiu, u to doppiu, ai sceltu,
Rifugiu di u to core, d'aggrunchjulita ritimatu.

Ti precu di guarisce di ciò ch’è t'ùn dici mai à nimu.

Cathy CAMPANA - CIUCCIARELLA

Per interromania .....Sta mamma Corsa canta una nanna à a so ciuccia

 

CIUCCIARELLA

 

O Ciucciarella

O preziosu tesoru

Di Cursichella

Dolce capilavoru

Ciucciarella furtunata

23 imo PREMIO DI POESIA GALLURESE E CORSA

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

lumie di sicilia n.156/ 71 novembre 2021

E fisce PDF, e pudete fighjà quì sottu. Cù a figuretta quassù in cima di u ducumentu à dritta, puderete apre issu PDF in un’altra pagina. Cusì si pò vede nantu à u scraniu sanu.
In fondu di a pagina, una leia vi permette di telecaricà isse fisce PDF.

Pages